STS: Unul din două apeluri la 112 au fost non-urgențe

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a lansat aplicaţia de urgenţă Apel 112 pentru telefoane mobile, care permite transmiterea coordonatelor GPS 112 apeluri non-urgențe
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Mai bine de jumătate dintre apelurile 112 din 2018 au fost non-urgenţe, printre acestea fiind persoane care reclamă că nu pot returna produse la magazine, este aprinsă lumina pe stradă sau vor să afle mersul trenurilor, au anunțat reprezentanții STS.

Cu toate acestea nimeni nu-l depășește pe bucureşteanul care, în 10 luni, a sunat de peste 21.000 de ori. 

Operatorii 112 au preluat în 2018 12.735.836 apeluri, din care:

  • 5.748.787, adică 45,1%, au fost urgenţe,
  • 6.987.049, reprezentând 54,9%, au fost non-urgenţe.

Cazurile au fost transferate către:

  • Ambulanţă – 57,8%,
  • Poliţie – 22,4%,
  • ISU-SMURD – 16,2%,
  • Jandarmi – 3,4%,
  • alte agenţii – 0,2%

Din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, 54,9% dintre apeluri au fost pentru situaţii non-urgente. Cele mai mari procente au fost înregistrate în:

  • Mureş (68,1%),
  • Covasna (65,8%),
  • Vrancea (64,1%),
  • Gorj (64,1%),
  • Călăraşi (63,6%)
  • Argeş (63,5%).

În Bucureşti, 45,1% din totalul apelurilor au fost non-urgente. Potrivit datelor statistice, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgente.

Au sunat la urgență din buzunar

Din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai semnificativă situaţie este cea denumită „pocketdialing”, 63%, ceea ce reprezintă două treimi din totalul non-urgenţelor. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să îşi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat. 

„Preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la numărul de urgenţă. Câteva exemple: un telefon introdus în buzunar sau aruncat în poşetă, fără a fi blocată tastatura acestuia. Procedura prevede clar că, în astfel de situaţii, operatorii 112 sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este efectiv o urgenţă reală se pierd timp, resurse – vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte. Cele mai mari procente de apeluri involuntare se înregistrează în judeţele Dâmboviţa, Teleorman, Mehedinţi, Argeş şi Covasna”, mai spun oficialii STS.

Supărați că magazinele nu le primesc produsele înapoi

O treime dintre apelurile non urgente sunt făcute de persoane care solicită diferite informaţii care nu sunt de competenţa Serviciului 112. 

„Câteva exemple de astfel de cazuri: nu pot returna produse la magazin, este zi şi este aprinsă lumina pe stradă, doresc să îşi încarce cartela telefonică, vor să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul, ce zi este, nu pot cumpăra o singură călătorie la metrou. Sunt doar câteva exemple de cazuri care nu sunt urgente şi, mai mult decât atât, nu sunt de competenţa Serviciului 112. În această ultimă categorie, cele mai mari procente sunt în Bucureşti, Iaşi, Neamţ, Gorj, Buzău. Un exemplu din categoria apelurilor repetitive: în primele 10 luni din 2018 o persoană din Bucureşti a apelat Serviciul 112 de 21.567 de ori”, mai spun cei de la STS.  



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close