Armata României va trimite mai puțini militari în teatrele de luptă în 2021

armata româniei mai puțini militari soldați
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Armata României va participa, în anul 2021,  cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului, cu 436 mai puţini decât în acest an.

Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 de militari şi poliţişti la misiuni în afara ţării, cu 181 mai puţini decât în 2020.

„Am aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020”, a spus Iohannis.

În cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

„Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internaţională şi strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei României fac posibilă realizarea capabilităţilor de apărare naţională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO şi, în acelaşi timp, programele multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şansa de relansare, în special prin cooperare instituţională cu firmele de profil ale aliaţilor noştri”, a spus preşedintele Iohannis.

Cetățeanul pe primul loc în strategia Națională de Securitate 2020-2024 

Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 are la bază „conceptul unei Românii normale, al unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Punctul principal al ordinii de zi a şedinţei CSAT l-a constituit analiza noii Strategii de Apărare a Ţării. Conform Constituţiei, documentul va fi transmis Parlamentului.

„Noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi îl protejează”, a arătat preşedintele.

Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă.

În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea, şi aşa deja accentuate, ale mediului de securitate internaţional.

„România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice”, a spus preşedintele.

Strategia Naţională de Siguranță vizează o securitate extinsă

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.

„Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea în ansamblul său şi instituţiile statului”, a explicat Iohannis.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană – a subliniat şeful statului – sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate.

Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor.

„Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global şi care ţine cont de evoluţiile din regiune, de deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări”, a spus el.



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close