Cum s-au împărțit banii la ministere în rectificarea bugetară

0
bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut  cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă.  Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Azi s-au împărțit și banii la ministere în noua rectificare bugetară, iar de la unele s-au tăiat, la altele s-au mai pus. 

Astfel că, potrivit proiectului de rectificare bugetară, la Ministerul Educației s-au diminuat creditele bugetare cu 1,03 miliarde de lei, deoarece execuţia la semestrul I este de 46% din bugetul aprobat.

La Ministerul Fondurilor Europene este prevăzută o diminuare cu 681,9 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 18% din bugetul aprobat. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (minus 663,2 milioane lei), propunerea de rectificare având în vedere, de asemenea, gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de, 17,62%, media plăţilor lunare fiind de 65,46 milioane lei/lună, iar media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 195,34 milioane lei/lună. 

Ministerul Cercetării şi Inovării are prevăzută o diminuare de 369,1 milioane lei, în condiţiile în care execuţia la semestrul I este de 26% din bugetul aprobat. Se propun reduceri ale cheltuielilor bugetare astfel: cheltuieli de personal – cu 2,1 milioane lei (suma rămasă după rectificarea bugetară asigură plata drepturilor salariale până la finalul anului), bunuri şi servicii – cu 1,8 milioane lei.  

Ministerul Agriculturii se taie  310,4 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 34% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale şi diminuarea sumelor reţinute în proporţie de 10%. S-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice – 277,4 milioane lei. 

La Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este prevăzut un minus de 243 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 1,5% din bugetul aprobat. S-au identificat economii în principal la: alte transferuri -232,6 milioane lei, bunuri şi servicii -2,2 milioane lei, proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020 – 10 milioane lei. 

Ministerul Economiei are un minus de 225,6 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019. 

Ministerul Apelor şi Pădurilor are un minus de 138,9 milioane lei. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-61,9 milioane lei), cheltuieli de capital (-60 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-10 milioane lei), bunuri şi servicii (- 6 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-un milion lei). 

Ministerul Transporturilor are și el parte de o diminuare cu 128,8 milioane lei. S-au identificat economii în principal la:

  • transferuri către instituţiile publice şi companiile naţionale din subordinea/coordonarea ministerului -100 milioane lei;
  • proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile -70 milioane lei;
  • proiecte de investiţii finanţate din fonduri rambursabile -50 milioane lei;
  • bunuri şi servicii -2,8 milioane lei;
  • cheltuieli de personal -2,8 milioane lei (suma asigură plata în integralitate a salariilor până la finele anului). 

Pe de altă parte, din bugetul de stat au fost suplimentate creditele bugetare astfel la Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, cu 2,243 miliarde lei.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are un plus de 970,5 milioane lei per sold, propunere care are în vedere asigurarea a 1.500 milioane lei pentru PNDL şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie precum şi necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. 

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are o creştere de 326,4 milioane lei per sold, în principal prin majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 517,4 milioane lei şi a cheltuielilor de personal cu 50 milioane lei. Este prevăzută o diminuare cu suma de 200 milioane lei la transferuri între unităţi ale administraţiei publice care înregistrează un nivel scăzut al execuţiei. 

La Ministerul Mediului este prevăzută o creştere de 92,2 milioane lei per sold, propunere care are în vedere, în principal, asigurarea sumei de 135 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here