BNR: Moneda națională nu se prăbușește. „Doar” crește euro constant

0
problemele reale ale României Motorul dezvoltării României - administrațiile locale - sunt în pericol de a fi gripat de cifrele de pe masa PSD, este de părere deputatul Marile Pirtea.  “Cei doi actori vizibili ai hărţuirii fiscale pe care PSD o aplică românilor, domnii Teodorovici şi Vâlcov, pun în aceste zile presiune asupra decidenţilor din administraţiile locale, vehiculând un ipotetic procent maximal de 30% care ar urma să fie alocat pentru bugetele locale, raportat la bugetul general consolidat. Iată că, odată publicat proiectul de buget pentru 2019, devine cât se poate de clar faptul că PSD caută să ducă cu vorba primarii, promiţându-le un procent de 30%, în timp ce propunerea bugetului pe 2019 prevede o proiecţie a veniturilor totale de 341 miliarde, care coboară abrupt procentul bugetului pentru primării la 22%”, a declarat liberalul. Cifrele de pe masa PSD, un real pericol pentru România Administraţia locală ajunge în pericolul iminent de a fi gripat de cifrele de pe masa PSD, consideră deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. „Este grav faptul am ajuns să asistăm la un conflict deschis între aleşii locali şi politicienii care iau decizii în exerciţiul guvernării. Dar, în acelaşi timp, este mult mai grav faptul că puterea PSD-ALDE foloseşte orice prilej pentru a reduce libertatea fiscală a primăriilor şi autonomia administraţiei locale, a aleşilor din administraţiile locale, acolo unde jumătate din edili sunt de altă culoare politică faţă de cei din PSD-ALDE”, mai spune Pirtea. Această discuţie despre mecanismele fiscale de finanţare a administraţiei locale, nu descrie destul de limpede fenomenul la care asistăm. „De fapt, termenii în care se poate descrie exact realitatea politică de astăzi trebuie să se refere chiar la presiunea politică indusă de PSD pentru eliminarea mecanismelor de subsidiaritate şi de autonomie administrativă, presiune exercitată abuziv de către PSD prin instrumente fiscale”, consideră deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Le pasă doar de jocul de imagine Potrivit lui, după discuţiile din aceste zile, purtate între ministrul Teodorovici şi primarii marilor oraşe din România, a devenit tot mai clar că reprezentanţii guvernului PSD-ALDE nu sunt îngrijoraţi de soarta bugetelor locale, care se micşorează de la an la an, în termeni reali, ci sunt atenţi, şi chiar vigilenţi, doar la jocul de imagine pe care PSD îl exersează permanent. „Ca să pară binevoitori prin alocarea de bani către bugetele locale, politicienii guvernului PSD au propus iniţial un procent mai mic de 30% din bugetul general consolidat, pentru a fi acordat către primării, iar apoi, după amplificarea protestelor publice venite din ţară, au anunţat că acceptă procentul de 30%, cu intenţia de a demonstra public cât de generoşi sunt faţă de administraţiile locale. Acum, la publicarea cifrelor din proiectul de buget pe 2019, tot ce au promis înainte guvernanţii PSD-ALDE s-a transformat în fake-news”, interpretează liberalul Marilen Pirtea. Dacă recurgem la date obiective, vom vedea că scăderea alocărilor către bugetele locale este permanentă, după cum se poate observa şi în anexă, procentul bugetelor locale din totalul bugetului anual al ţării fiind în scădere de la an la an, o amprentă devenită caracteristică de acum pentru guvernarea supercentralistă a PSD-ALDE. Fake news marca PSD “Nu trebuie să fim experţi în finanţe publice pentru a observa cum trendul alocărilor bugetare este descrescător, iar primăriile sunt văduvite de sume importante din cauza unei asa numite „revoluţii fiscale”. Trebuie doar să privim cu scepticism tot ceea ce lansează pe piaţă PSD. Astfel, afirmaţia prin care se acreditează faptul că administraţiile locale vor avea cel mai mare buget, în comparaţie cu anii precedenţi, este un fake-news tipic PSD. Nu putem compara alocaţiile de 77 de miliarde dintr-un buget de 341 cu 74 de miliarde la un buget de 295 de miliarde, nu valoarea nominală a bugetului este relevantă, ci în primul rând procentul alocării către bugetele locale din totalul BGC. Cifrele vorbesc de la sine şi arată că primarii au fost minţiţi”, spune liberalul Marilen Pirtea. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, PSD doreşte să transfere în sarcina primăriilor şi o serie de cheltuieli care se realizau tradiţional de la centru, aşa cum şi era normal. Iată că, pe de-o parte sumele sunt mai mici, în procente, dar, pe de altă parte, obligaţiile de plată ameninţă să devină mai mari. Bugetul de dezbate săptămâna viitoare „Ceea ce PSD dă cu o mână, ia cu două. Îmi amintesc în acest context de o afirmaţie a prim-ministrului, care ne amăgea cu o creştere a exporturilor totale ce ar fi „devastat” state puternice din Europa, dar care nu a îndrăznit să amintească nimic despre creşterea exponenţială a importurilor, ori despre deficitul comercial record în regiune, ca pondere în PIB”, afirmă liberalul. Săptămâna viitoare se va dezbate cea mai importantă decizie a începutului de sesiune parlamentară, proiectul Bugetului pentru 2019. Dacă PSD-ALDE îşi vor menţine poziţia de superioritate gratuită şi vor limita procentul alocat administraţiilor locale la acest nivel incredibil de mic, de 22% din bugetul general consolidat, se va recurge la mobilizarea tuturor edililor locali, cărora li se va solicita să aducă argumente fără echivoc, pentru a arăta falimentul fiscal spre care sunt împinse primăriile prin jocul super-centralist al guvernului. „Iar dacă nici aceste argumente nu vor fi destul de convingătoare, astfel încât arcul guvernamental din parlament să cedeze şi să adopte un minim de 33% din buget pentru primării, atunci vom aduce în dezbaterea publică subiectul lipsei banilor de la bugetele locale în toate comunităţile ale căror primării se văd aruncate în pauperitate publică, acolo unde sunt blocate investiţiile pentru dezvoltare. Le vom spune oamenilor din comunităţile locale cum centralizează guvernul din ce în ce mai mulţi bani din bugetul general, o tendinţă care se agravează de la an la an şi care conduce, în ultimă instanţă, la diminuarea importanţei administraţiei locale, o direcţie antieuropeană şi profund antidemocratică spre care se orientează guvernarea PSD-ALDE”, conchide vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

Moneda națională nu se prăbușește, din contră, prăbușirea cursului valutar înseamnă de fapt trecerea lui de la 4,7 lei la 4,8 lei pentru un euro, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

„Se discută foarte mult în aceste zile. Sintagmele care se folosesc sunt aşa: cursul leu – euro a ajuns la un maxim istoric, se prăbuşeşte moneda naţională, precum şi variante pe aceste sintagme. Toată prăbuşirea monedei naţionale, bunăoară există un prag, 20 februarie către 21. Acel prag a fost numit de presă pragul psihologic deoarece cursul leu – euro a trecut de la 4,7 la 4,8. Şi această trecere a fost numită pragul psihologic. Şi de atunci, din 20 spre 21 februarie şi până în ziua de astăzi nu a fost moment lăsat de Dumnezeu în care presa să nu bată pe ideea de prăbuşire a monedei naţionale şi pe maxim istoric”, a declarat Adrian Vasilescu.

Potrivit lui, toată această prăbuşire este de doi bani. Şi în zilele din urmă a scăzut şi sub doi bani pentru că nu au fost numai zile de depreciere a monedei naţionale, au fost combinaţii.

„O zi s-a depreciat, a doua zi s-a apreciat. Până la urmă a rămas un net. Netul acesta este în favoarea deprecierii, dar valoarea acestei deprecieri acum nici nu mai atinge doi bani. Este sub doi bani”, a spus Adrian Vasilescu, la Digi 24.

Moneda națională nu se prăbușește

Legat de motivele pentru care avem această depreciere a cursului, el a precizat că sunt mai mulţi factori, iar inflaţia este una dintre cauze.

„Inflaţia este o asemenea cauză. Noi când facem analize, dacă vrem să le facem corect, atunci nu putem să luăm cursul leu – euro şi să-l analizăm în sine, nici să-l raportăm la alte momente istorice ale mişcării pieţei noastre valutare, pentru că nu mai sunt semnificative. Leul este, sigur că da, faţă în faţă cu el însuşi. Pe ce arenă? Pe arena în care se mişcă toate preţurile. Acolo leul este faţă în faţă cu el însuşi. Şi ce ne arată această arenă? Că din 1 octombrie 2017, deci de acum doi ani şi cinci luni, România este într-un ciclu inflaţionist. Acest ciclu inflaţionist a avut o curgere periculoasă la un moment dat, a urcat până la 5,4% în mai 2018, nivel foarte mare al inflaţiei în condiţiile în care foarte multe ţări se luptau cu deflaţia”, a spus Adrian Vasilescu.

De asemenea, el a precizat că BNR nu stabileşte cursul leu – euro, ci calculează cursul. La ora 13:00 se face o fotografie a pieţei valutare. Banca Naţională adună toate realităţile din piaţă, toate mişcările în raporturile dintre leu şi euro, face un calcul şi comunică la ora 13:00 în fiecare zi.

„Şi aici sunt probleme, că a rămas din vechime, din anii ’90 încă, ideea că Banca Naţională stabileşte acest curs. Şi de multe ori presa comunică: cursul stabilit de Banca Naţională astăzi, la ora 13:00 este cutare. Nu este “cursul stabilit de Banca Naţională”, este “cursul calculat de Banca Naţională”. Ea face un film al pieţei, filmul acesta este făcut de la deschiderea pieţei şi până la închiderea pieţei, dar continuăm să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru că piaţa noastră nu mai e naţională, este globală”, a menţionat Adrian Vasilescu.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here