CCR amână a șaptea oară o decizie pe tema Codurilor penale

decizie ccr Magistrații CSM tema Codurilor penale USR va depune la CCR o contestaţie referitoare la numirea lui Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga în funcţia de judecători constituţionali, motivele fiind unele pertinente.  Trei dintre cei patru candidați înscriși pentru a fi judecători CCR au primit raport de admitere de la Comisia juridică din Senat. independența judecătorilor Proiectul de modificare a Codului penal modificarea codurilor penale USR vrea notificarea Comisiei de la Veneția completurilor de cinci judecători pentru anul 2019 Jumătate din dosarele de la CCR, în 2018, înaintate de Iohannis Legea de executare a pedepselor privative de libertate conflict de interese judecatori justitie Legea privind declasificarea unor documente
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Curtea Constituţională a României a amânat pentru 29 iulie, luarea unei decizii pe sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală. Aceasta este a șaptea oară când decizia este amânată. 

Judecătorii constituţionali au reuşit să încheie dezbaterile pe aceste sesizări, însă au amânat luarea unei decizii.  

Sesizările se referă la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. 

Uniunea Salvaţi România a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate, susţinând că, prin aceste proiecte de lege, se aduc peste 300 de modificări “nocive” Codului penal şi Codului de procedură penală. 

USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, şubrezind politica penală a României şi favorizând infractorii, ci şi cu Legea fundamentală. 

Tema Codurilor penale, tot mai aprig combătută 

Şeful statului a menţionat în sesizare că legea privind modificarea Codului penal a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia 650/2018 CCR constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale, însă, în procedura reexaminării, Parlamentul a adoptat actul normativ criticat cu depăşirea limitelor fixate de Curtea Constituţională. 

„Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte, şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar, pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. În procedura reexaminării, Parlamentul a eliminat în integralitate modificarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, deşi neconstituţionalitatea viza doar fraza a doua a acestui articol. Pe de altă parte, eliminarea intervenţiei legislative asupra textului art. 35 alin. (1) din Codul penal echivalează cu încălcarea obligaţiei Parlamentului de a pune în acord acest text cu Decizia nr. 368/2017. Or, punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile instanţei constituţionale a reprezentat un aspect asumat public, atât pe plan intern, cât şi european şi a constituit una dintre raţiunile iniţiativei legislative”, potrivit sesizării preşedintelui. 



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close