CCR: În demisiile celor doi miniștri, președintele nu și-a îndeplinit atribuțiile

iohannis dezbatere electorală singur Schimbarea legii electorale iohannis mesaj diasporă psd îndoaie legile cna propria funcționare Președintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis premierului Viorica Dăncilă, scrisorile referitoare la propunerile de numire în funcția de ministru al justiției, de ministru pentru românii de pretutindeni și în funcția de ministru al fondurilor europene. remanierea guvernamentală farsă Remanierea guvernamentală anunţată de PSD este făcută pentru ca lucrurile să meargă mai prost, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. dosarul revolutiei strategia de înzestrare a Armatei referendum pe 26 mai Iohannis a promulgat Legea bugetului beneficiul cetăţenilor imagini trucate cu iohannis transporturi și dezvoltare Iohannis a semnat decretele pentru demisii mandatul generalului Nicolae Ciucă finanţarea activităţii ANP demisiile celor doi miniştri amânarea numirii miniștrilor Legea privind declasificarea unor documente klaus iohannis
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Preşedintele Klaus Iohannis nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale când nu a luat act de demisiile a doi miniştri, potrivit motivării deciziei prin care CCR a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi şeful statului. CCR mai spune că șeful statului nu a constatat vacantarea posturilor.

„Faţă de circumstanţele cauzei, Curtea constată că, începând cu data de 30 noiembrie 2018, când prim-ministrul a comunicat formal Presedintelui cele două demisii din funcţia de ministru, şi până la data pronunţării prezentei decizii, Preşedintele nu şi-a exercitat atribuţia constituţională şi legală de a lua act de acestea şi de a constata, prin decret, vacanţa posturilor, deşi respectivele demisii au devenit, între timp, irevocabile. În concluzie, Curtea reţine că, în ambele situaţii, în ordinea survenirii lor, Preşedintele nu a acţionat în niciun fel, deci nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale prevăzute de art. 85 alin. (2) din Legea fundamentală”, se precizează în motivare. 

Demisia este un act juridic unilateral

Potrivit CCR, demisia este un act juridic unilateral de voinţă al titularului funcţiei, nefiind susceptibilă de control sau aprobare, aceasta fiind adusă la cunoştinţă cu scopul de a se lua act de ea. 

„Acest termen de 15 zile stipulat la art. 6 din Legea nr. 90/2001 are o dublă valenţă, fiind instituit atât în favoarea autorului său, în sensul că o poate retracta până la împlinirea lui, dacă autoritatea nu a luat încă act despre demisie, cât şi în favoarea autorităţii, spre a avea timp să ia la cunoştinţă. Dincolo de acest termen, un demisionar nu poate fi menţinut în funcţie împotriva voinţei sale. Prin urmare, în caz de demisie, Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, care înaintează demisia şi îi solicită rezolvarea acesteia, urmează să ia act de demisie şi să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului de îndată, respectiv de la data la care a fost încunoştinţat de către prim-ministru şi în considerarea termenului de 15 zile în care demisia devine irevocabilă”, explică CCR.

Potrivit jurisprudenţei anterioare, şeful statului are dreptul de a refuza motivat numirea propusă ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate şi poate refuza motivat, o singură dată, pe criterii ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă. 

„Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister”, se menţionează în motivare. 

În cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului Preşedintelui, iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt „nepotrivite”, are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui.

Dacă nu e termen, nu înseamnă că poate amâna

Referitor la timpul pe care preşedintele îl are la dispoziţie pentru a-şi exprima în scris motivele refuzului numirii în funcţie, CCR consideră că lipsa unui termen expres prevăzut în Constituţie nu poate constitui un argument pentru tergiversarea “sine die” a prezentării motivelor, în condiţiile în care obligaţia motivării subzistă. Astfel, preşedintele trebuia să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire. 

“Prin refuzul Preşedintelui României de a emite decretele de revocare din funcţie a doi miniştri şi/sau de a emite decretele de constatare a vacantării funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor celor doi miniştri s-a creat un blocaj instituţional, ce nu îşi poate găsi rezolvarea decât pe calea soluţionării prezentei cereri de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională. Incertitudinea componenţei Guvernului afectează, în general, exercitarea rolului Guvernului, cu atât mai mult în contextul specific speţei de faţă, respectiv imperativul elaborării, de către fiecare minister, a proiectului de buget pentru anul 2019, precum şi cel al preluării şi exercitării de către România, din ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”, a constatat Curtea Constituţională. 

CCR a concluzionat că, pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, preşedintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă de îndată, în scris şi motivat, propunerilor de numire înaintate de premier. 



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close