Cum vrea UDMR să finanţeze încălcarea legii

0
9
noul terminal Otopeni încălcarea legii

Anna Horvath, vicepreşedintele executiv al UDMR, a anunţat că Uniunea a înfiinţat un fond de solidaritate pentru edilii maghiari amendaţi pentru încălcarea legii, adică neîndepărtarea steagului secuiesc arborat pe clădirile instituţiilor. Fondurile vor fi colectate în principal de la aleşi locali ai Uniunii, de la parlamentari şi europarlamentari.

Anna Horvath a făcut apel la întreaga comunitate maghiară să contribuie la acest fond, având în vedere alte decizii similare care pot să apară, deoarece mai sunt procese pe rol. Vicepreşedintele executiv al UDMR a menţionat că membrii comunităţii maghiare au constatat că, în ultimul deceniu, nu au un partener politic de dialog în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte cum sunt Legea privind protecţia minorităţilor naţionale sau cea care vizează autonomia culturală a Ţinutului Secuiesc.

Deşi nu este ceva spectaculos, acest demers nu pare tocmai moral pentru că practic susţine încălcarea legilor statului român.

Să înţelegem oare că şi acest mic pas reprezintă un nou gest sfidător al UDMR la adresa statului român, ceva de genul „cui îi pasă de legile voastre?. Sau că poate nu şi-au dat seama de asta?

Nu surprinde pe nimeni că actuala clasa politică nu reacționează la aceste demersuri ale UDMR, din motive care nu mai trebuie explicate.

Strict din punct de vedere legal, există deja mai multe sentințe judecătorești definitive și irevocabile care au stabilit ilegalitatea arborării acestui simbol pe clădiri publice ale statului român.

Încălcarea legii, un fleac pentru maghiari

Instanțele de judecată au stabilit în repetate rânduri faptul că arborarea steagului secuiesc pe clădiri publice contravine prevederilor Legii nr. 75/1994 şi ale H.G. nr. 1157/2001 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Fiind vorba de un steag al Consiliului Național Secuiesc, o organizație totuşi neînregistrată legal în România care, conform propriilor susţineri, acționează pentru anularea Tratatului de la Trianon și refacerea Ungariei Mari, acest simbol cu caracter separatist nu poate fi arborat pe clădiri publice, de vreme ce legislația românească nu recunoaște dreptul unei entități private de a arbora simboluri pe clădiri publice ale statului român.

Sunt mai multe sentințe judecătorești care au stabilit foarte clar faptul şi că arborarea steagul secuiesc în spațiul public, chiar pe case particulare, fără o autorizație reprezintă o contravenție pedepsită de Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

În două astfel de cazuri instanțele din Oradea au stabilit deja, prin decizii definitive, că arborarea steagului secuiesc pe o casă particulară, vizibil de pe domeniul public, reprezintă o contravenție, dacă în prelabil nu a fost oținută o autorizație în acest sens. Ambele situaţii îl au ca protagonist pe europarlamentarul ungar Laszlo Tokes, cetățean român binecunoscut opiniei publice pentru viziunea separatistă.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here