Curtea de Conturi: Modul defectuos al achizitiilor UNIFARM, singura eroare gravă din Sănătate

0
Modul defectuos al achizitiilor UNIFARM

Modul defectuos al achizitiilor UNIFARM, singura eroare gravă din Sănătate, în rest, în majoritatea cazurilor, modul de utilizare şi administrare a resurselor şi fondurilor publice pentru prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 a fost în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative, însă au existat unele deficienţe sistemice şi abateri, se arată în raportul Curtii de Conturi înaintat către Parlament.

Raportul menţionează, la evaluarea impactului financiar la data de 20 iulie, prejudicii de 38.377.000 lei şi abateri financiar-contabile de 659.070.000 lei.

Raportul a identificat o serie de erori, nereguli şi deficienţe de management la Compania Naţională UNIFARM SA, precizând şi că procesul legislativ specific stării de urgenţă a avut unele lacune care s-au înlăturat din mers.

„Prezentul Raport îşi propune să prezinte Parlamentului, cetăţenilor şi altor factori interesaţi modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgenţă, constatările Curţii de Conturi, precum şi concluziile şi propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/16.04.2020, emisă în contextul încuviinţării măsurii privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României”, se arată în raportul special „Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă”.

Modul defectuos al achizitiilor UNIFARM, grav

La UNIFARM, Curţea de Conturi a descoperit o serie de erori, nereguli şi deficienţe de management, ce au avut drept consecinţă realizarea parţială a atribuţiilor sale, întrucât nu a asigurat corespunzător şi urgent reţeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei.

„S-a constatat că, achiziţionând de la intermediari şi nu de la producători interni sau producători/furnizori externi, aceste echipamente/materiale sanitare au fost contractate de către CN UNIFARM SA la preţuri supraestimate, fără toate aprobările necesare, fapt ce a determinat efectuarea de către Companie a unor plăţi nejustificate în valoare de 175.274.000 lei”, se mai precizează în raport.

De asemenea, au existat neconcordanţe şi nereguli în documentele întocmite aferente contractelor de furnizare medicamente şi materiale sanitare specifice combaterii pandemiei cu coronavirus încheiate de CN UNIFARM SA cu Ministerul Sănătăţii.

„Concluzia care se desprinde din cele prezentate este că resursele financiare ale CN UNIFARM SA, care constau în credite contractate special pentru starea de urgenţă, în vederea achiziţionării de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus, au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziţii de echipamente şi materiale sanitare de la firme intermediare, la preţuri supraestimate, cât şi prin efectuarea de plăţi în avans. Compania nu a asigurat corespunzător şi urgent reţeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus”, se arată în raport.

Raportul mai precizează că plăţile reprezentând indemnizaţii acordate angajatorilor, precum şi indemnizaţii aferente părinţilor au fost în sumă de 3.050.156.000 lei, fiind identificate prejudicii totale de 1.633.000 lei, care provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată şi reprezintă circa 0,05% din totalul plăţilor.

Peste un miliard de lei pentru achizitii publice

De asemenea, angajamentele legale în perioada stării de urgenţă dedicate achiziţiilor publice au fost în sumă de 1.026.229.000 lei, ponderea cea mai mare a cheltuielilor fiind cu echipamente medicale, produse farmaceutice şi produse de îngrijire personală (43%).

Potrivit raportului, în urma verificărilor în domeniul achiziţiilor publice, Curtea de Conturi a concluzionat că nu s-au realizat integral şi la termenele solicitate stocurile necesare de produse medicale, ca urmare a acceptării clauzei de “forţă majoră” care a avut ca efect prorogarea termenelor de livrare, a faptului că livrarea efectivă a produselor contractate s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgenţă.

Curtea de Conturi a mai precizat că, în aplicarea prevederilor legii achiziţiilor publice, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) nu a implementat un tratament unitar tuturor operatorilor economici care au participat la procedurile de atribuire a acordurilor-cadru în perioada stării de urgenţă, ceea ce a condus la nerespectarea, în toate cazurile, a principiilor tratamentului egal şi al nediscriminării.

Consecinţele acestui mod de lucru s-au resimţit în derularea ulterioară a contractelor subsecvente, la nivelul IGSU, când au existat întârzieri în livrarea cantităţilor asumate de furnizori (măşti, combinezoane), prin invocarea clauzei de forţă majoră sau produse nelivrate până la termenul limită (ventilatoare, izolete), fără a se stabili şi încasa penalităţi de întârziere.

Statul a actionat rapid

„Guvernul României a acţionat rapid şi a luat, din timp, măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, astfel că declararea stării de urgenţă a făcut ca numărul de cazuri în România să fie, pe perioada restricţiilor, unul destul de scăzut, comparativ cu alte state europene (Italia, Spania, Marea Britanie), iar sistemul de sănătate să facă faţă îmbolnăvirilor”, se arată în concluziile Curtii de Conturi.

De asemenea, raportul a vizat controale şi la nivelul unităţilor aparţinând administraţiei publice locale, inclusiv a instituţiilor subordinea acestora, menţionându-se că, pe perioada stării de urgenţă, au fost utilizate resurse pentru prevenirea şi combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2 în valoare totală de 1.523.679.000 lei.

„În urma efectuării misiunii “Controlul modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgenţă”, concluzia generală este că, în majoritatea cazurilor, modul de utilizare şi administrare a resurselor şi fondurilor publice utilizate în prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 de către unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile din subordinea acestora verificate de camerele de conturi a fost în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative aferente stării de urgenţă, cu excepţia deficienţelor sistemice şi a abaterilor de la normele legale identificate în anumite cazuri, cu ocazia controalelor efectuate”, se mai menţionează în raportul Curţii de Conturi.

Activitatea Curtii de Conturi

Curtea de Conturi a realizat, în total, 949 de misiuni de control, dintre acestea, 66 de misiuni la nivel central au fost realizate de 9 departamente de specialitate. Cele 42 de camere de conturi au efectuat, la rândul lor, 218 misiuni la entităţi aparţinând administraţiei publice centrale şi alte 665 de misiuni la entităţi aparţinând administraţiei publice locale.

Controalele s-au desfăşurat la 412 ordonatori principali de credite, 55 de ordonatori secundari de credite, 454 de ordonatori terţiari de credite, 8 companii naţionale, 9 societăţi naţionale, 8 societăţi comerciale, inclusiv cele de interes local, o regie autonomă, precum şi la alte entităţi.

Evaluarea impactului financiar la data de 20 iulie a relevat:

  • venituri suplimentare de 647.000 lei,
  • prejudicii de 38.377.000 lei,
  • abateri financiar contabile de 659.070.000 lei.

Raportul mai menţionează că pentru implementarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea pandemiei, precum şi pentru gestionarea stării de urgenţă au fost alocate 5.051.218.000 lei, cea mai importantă alocare fiind pentru plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 3.692.204.000 lei (73,09%), urmate de indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut, 662.824.000 lei (13,12%).

La aceste surse de finanţare a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă şi donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice din administraţia publică centrală pe parcursul stării de urgenţă, în sumă totală de 55.179.000 lei, la care se adaugă 159.570.000 lei reprezentând donaţii şi sponsorizări primite la nivelul administraţiei publice locale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here