Decizia CCR privind protocoalele SRI-DNA îl poate scăpa pe Dragnea de ancheta Tel Drum

modificarile legilor justitiei Acuzațiile împotriva lui Liviu Dragnea decizia Instanței supreme OLAF nu l-a investigat niciodată pe Liviu Dragnea dragnea urmărit penal dosarul DGASPC Teleorman
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Prin hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale – chiar și parțial – protocoalele dintre Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție (DNA), judecătorii constituționali îl ajută pe Liviu Dragnea.

Cel mai important dosar în care este cercetat de procurori Liviu Dragnea este cel privind controlul asupra companiei de drumuri Tel Drum. O parte din probele acestui dosar plecat de la o sesizare a OLAF au fost obținute în baza colaborării între SRI și DNA.

Curtea Constituțională, intenționat sau nu, a mai făcut un cadou lui Liviu Dragnea, politicianul care a ajuns să conducă România în funcție de problemele sale personale. Decizia de miercuri a judecătorilor constituționali privind ilegalitatea protocoalelor SRI-DNA îl scapă de multe griji pe liderul PSD in ancheta în care este acuzat de procurorii DNA că el beneficiază și controlează firma de construcții din Alexandria – Tel Drum.

Asta pentru că așa cum ne-au confirmat surse care au fost implicate în această anchetă, plecată de la o sesizare a Agenției Europene de Luptă Antifraudă (OLAF), multe dintre probele care confirmau legătură dintre Tel Drum și Liviu Dragnea au fost obținute în baza protocoalelor dintre Direcția Națională Anticorupție din 2012 și 2016.
“Acum procurorul de caz trebuie să decidă dacă trimite rechizitoriu cu aceste date și judecătorul de caz va decide dacă acestea trebuie anulate și refăcută ancheta, sau decide să refacă ancheta fără probele obținute în cadrul protocoalelor. Practic Curtea Constituțională a decis că nu este important dacă există o probă care confirmă vinovăția unei persoane. Important este ca DNA să nu aibă acces la aceste probe”, ne-a declarat o sursă judiciară.

Dosarul Tel Drum – Liviu Dragnea cuprinde probe culese de anchetatori începând înainte de 2016, când a fost semnat al doilea protocol, declarat parțial neconstituțional. Cel din 2012 a fost declarat în integralitate neconstituțional. De altfel, și numărul dosarului penal este unul din 2014, 986/P/2014.

Pe de altă parte, chiar și procurorii DNA au precizat oficial, într-un răspuns oferit la cererea instanţei de la Tribunalul Bucureşti, că Serviciul ar fi oferit sprijin pentru ancheta în cauza Tel Drum, așa cum a informat și Mediafax la sfârșitul anului trecut.

Decizia CCR

Cu majoritate de voturi, Curtea a admis sesizarea și a constatat „existența unui conflict juridic de natură constituțională „generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul ICCJ și SRI a Protocolului nr 00750 din 4 februarie 2009 precum și exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI”.

De asemenea, CCR a admis sesizarea și a constatat „existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul Înaltei Curți și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte și celelalte instanțe judecătorești generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul ICCJ și SRI a Protocolului 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozițiile articolului 6 aliniat 1, art 7 al 1 și art 9 precum și de exercitarea în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra activității SRI”.

Urmarea deciziei

Instanțele judecătorești vor stabili, pentru dosarele în curs de judecată și a căror instrumentare s-a făcut și pe baza protocoalelor semnate cu SRI, „în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești precum și ministerul Public, Parchetul de lângă Înalta Curte și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale și corespunzătoare”, potrivit unui comunicat al Curții Constituționale, care a admis miercuri sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

Ce prevăd articolele menționate de CCR în Protocoll din 2016

Art. 6 (1) Parchetul comunică, în mod operativ, nu mai târziu de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu excepția cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menționat, se solicită informații suplimentare în legătură cu cauza.

Art 7 (1) La solicitarea Serviciului, Parchetul asigură consultanță, prin specialistii proprii, în ce privește activitățile ce fac obiectul cooperării

Art.9 – (1) Parchetul pune la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, date și informații care, prin natura lor, prezintă interes pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale.

(2) Parchetul pune la dispoziția Serviciului datele și informațiile referitoare la implicarea personalului acestuia în pregătirea sau săvârșirea de infracțiuni, dacă prin aceasta nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.

Tudorel a sărit deja

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că Parlamentul sau Guvernul vor adopta acte juridice pentru a îndrepta abuzurile din justiție, în contextul deciziei CCR privind protocoalele secrete, însă nu a explicat pe larg ce vizează aceste demersuri, potrivit Mediafax.
„Dacă puneți cap la cap cele două rapoarte de evaluare – și știți la care mă refer – veți vedea o radiografie a ceea ce nu trebuia să se facă în sistemul judiciar. În opinia mea ca ministru, sigur nu numai eu decid, pentru că poate să-o facă și Parlamentul sau Guvernul, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri. (…) Dacă am zis Parlamentul sau Guvernul după caz, așa zice și Constituția, Parlamentul care adoptă legi și Guvernul care poate să adopte ordonanțe de urgență”, a mai declarat Toader.

„Pe mine, vă mărturisesc că nu m-a surprins deloc decizia CCR de azi. O așteptam și eu ca mulți dintre noi cei implicați actul de justiție. O așteptam cu interes, dar nu m-a surprins. De ce anume? Pentru că justiția, știm cu toții, se realizează sau trebuie să se realizeze în baza legii pe care o adoptă Parlamentul, legiuitorul sau Guvernul, după caz. Organele judiciare, parchet, procurori, judecători, participanți, nu emit norme juridice cu putere de lege. Mai știm că organele judiciare nu modifică legea, nu completează legea, nu conferă competențe judiciare altor autorități. Eu, ca unul care trăiesc în sistem, aveam cunoștință de aceste abordări care nu sunt conforme cu Constituția și evaluarea mea e prin prisma pregătirii, experienței profesionale”, a declarat ministrul Justiției, la Digi24.

Toader a subliniat că pe viitor trebuie revenit la normalitate: „Ce e de făcut? E de făcut cam ceea ce spuneam acum doi ani când am venit ministru, că trebuie să intrăm într-o stare de normalitate normativă, adică în opera de legiferare de implementare și de aplicare a legii”.
Curtea Constituțională a admis sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close