DNA avertizează asupra modificării Codurilor penale

Magistrații CSM tema Codurilor penale USR va depune la CCR o contestaţie referitoare la numirea lui Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga în funcţia de judecători constituţionali, motivele fiind unele pertinente.  Trei dintre cei patru candidați înscriși pentru a fi judecători CCR au primit raport de admitere de la Comisia juridică din Senat. independența judecătorilor Proiectul de modificare a Codului penal modificarea codurilor penale USR vrea notificarea Comisiei de la Veneția completurilor de cinci judecători pentru anul 2019 Jumătate din dosarele de la CCR, în 2018, înaintate de Iohannis Legea de executare a pedepselor privative de libertate conflict de interese judecatori justitie Legea privind declasificarea unor documente
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a Codurilor penale şi a Legii 78/2000 ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi capacitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârşit fapte penale, avertizează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). 

Potrivit oficialilor DNA, una dintre consecinţe fiind rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, dacă se modifică prevederea privind contestaţia în anulare. 

Potrivit DNA, aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justiţiei, fiind transmise participanţilor la o discuţie la care a luat parte şi un reprezentant al DNA la data de 22 martie. 

„Biroul de informare şi Relaţii Publice este abilitat să prezinte modificările care, dacă ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârşit fapte penale”, declară DNA. 

Oficialii DNA spun că una dintre propunerile îngrijorătoare se referă la posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunţate de completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală (dosare vizând membri ai Parlamentului, miniştri şi magistraţi în care s-au pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestaţia în anulare. 

Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, faţă de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în completuri de 5 judecători, a pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018. 

„Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunţate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5,5 milioane lei, 16,5 milioane euro şi 2 milioane dolari, precum şi despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei şi în favoarea altor părţi civile în cuantum de 2 milioane lei”, spun oficialii DNA.

Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanţa nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuşi în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestaţiei în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) precum şi art.115 alin.(4) din Constituţie. Totodată, nu se poate adopta o soluţie legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv. 

În opinia DNA, intervenţia legiuitorului delegat pentru repunerea în termen a celor condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească aduce atingere gravă principiului securităţii raporturilor juridice şi încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. 

„Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal, şi nu de drept penal substanţial. Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat, atât timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, dosarele au fost repartizate aleatoriu şi judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege. În cazul admiterii acestor contestaţii în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desfiinţării măsurilor asigurătorii dispuse şi, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiune sau a executării măsurilor de siguranţă prevăzute de lege. De asemenea, părţile civile şi statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile şi nici de a obţine executarea hotărârilor într-un termen rezonabil”, mai declară DNA. 

Potrivit DNA, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat în mai multe situaţii, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituţiei. 

Abuz în serviciu nu e infracțiune

Abrogarea art.132 din Legea nr. 78/2000 – nu va mai fi considerată infracţiune şi, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite. 

Cei de la DNA spun că abrogarea art.132 din Legea nr.78/2000 ar afecta în mod grav activitatea desfăşurată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în condiţiile în care există 1.249 de dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această infracţiune. 

Aproximativ 25% din totalul infracţiunilor trimise în judecată de DNA reprezintă infracţiune definită de art.132. 

„Prin urmare, dacă intră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluţionate în prezent de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Mai mult, articolul respectiv transpune în legislaţia română dispoziţiile art.19 privind abuzul de funcţie din Convenţia ONU privind Corupţia (Convenţia de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracţiunii de corupţie este condiţia ca fapta să fie comisă în scopul obţinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul”, precizează DNA.

 De asemenea, la infracţiunea de dare de mită modificările vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de un an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte. 

Alineatul (3) al articolului 290 Cod penal se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”. 



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close