România şi eşecul integrării europene a Republicii Moldova

0
eşecul integrării europene

După căderea regimului comunist al lui Vladimir Voronin (aprilie 2009) în urma protestelor de stradă, drumul european al Republicii Moldova părea pentru politicienii de centru-dreapta moldoveni unica soluţie în ruperea de trecutul sovietic, şi în modernizarea statului românesc dintre Prut-Nistru.  

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE, formată din PLDM, PL şi PDM) în ciuda clivajelor dintre Vladimir Filat şi oligarhul Vladimir Plahotniuc cu sprijinul României a reuşit să obţină un succes diplomatic imens în 2014, prin parafarea Tratatului de Asociere şi Liber Schimb la UE. Dar dorinţa politicienilor de la Chişinău din jurul lui Vladimir Plahotniuc “vopsiţi în culori europene” de a guverna “ruseşte pe banii europenilor”a distrus în intervalul 2015-2018 tot ce s-a construit anterior în relaţia cu oficialii de la Bruxelles şi a aruncat statul moldovean în zona gri dintre EST şi VEST.

În această ecuaţie a dezastrului politic şi economic de la Chişinău rolul principal l-a jucat şi încă îl joacă Bucureştiul, întrucât lupta dintre Palate şi instituţii a determinat ca interesul pentru R.Moldova să rămână pur declarativ. De asemenea, un rol important îl are înţelegerea tacită dintre PSD şi PDM-ul (Partidul Democrat din R.Moldova) oligarhului Vladimir Plahotniuc, celebrată cu mare fast la Congresul social-democraţilor din martie, de la Sala Palatului, prin prezenţa a doi emisari de taină ai lui Plahotniuc: Vitalie Cebotari şi Dumitru Diacov. Aceştia au susţinut public relaţia dintre cele două formaţiuni politice şi respectiv dintre cele două state româneşti: “suntem fraţi, dar fiecare cu casa şi drumul lui”.

Astfel că, fără sprijinul direct şi tacit al României, formaţiunile de centru-dreapta de la Chişinău au căzut pradă rând pe rând oamenilor lui Plahotniuc şi  implicit coloanei a cincea a putinismului din R.Moldova. “Descălecarea lui Traian Băsescu” din toamna trecută de la Orhei şi Soroca şi decizia publică a acestuia de a înfăptui unirea celor două state româneşti, rupte de istorie prin pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), s-a soldat cu eșec prin anularea cetăţeniei moldovene a acestuia de către justiţia moldavă controlată de regimul oligarhic.

 Eşecul integrării europene a Republicii Moldova

Dar cum rămâne cu drumul european, câtă vreme cel cu unionismul a fost anihilat?

Momentan, curentul unionist din R.Moldova este scindat, iar perspectiva drumului european a fost parazitată politic şi electoral de PDM-ul lui Vladimir Plahotniuc, astfel încât în alegerile din februarie 2019 să obţină majoritatea negociată de ceva vreme cu liderul de facto al socialiştilor (PSRM), Igor Dodon. Cel mai dureros lucru este fără doar şi poate luarea în derâdere a vectorului european la Chişinău, subiect central în toate discursurile  politice ale liderilor cu orientare pro-europeană în toţi aceşti ani.

Acest lucru a culminat cu furtul miliardului de lei de la BEM (Banca de Economii a R.Moldova) şi eliminarea de pe scena politică de la Chişinău a liderului PLDM (Partidul Liberal Democrat din R.Moldova), Vladimir Filat, condamnat la opt ani de temniţă grea pentru corupţie, de justiţia lui Plahotniuc. Acoperirea acestei fraude imense în tot acest răstimp de către regimul oligarhic din R.Moldova nu a rămas fără răspuns de la Comisia Europeană, care a decis să stopeze finanţarea externă convenită prin Acordul de Asociere. Soluţia evitării intrării în faliment a statului moldovean a venit prin acordurile de împrumut convenite cu FMI şi prin unele măsuri de ajustare şi reformare a economiei. De altfel, economia R.Moldova are un profil agrar (viticol), fiind dependentă de piaţa CSI-ului (Comunitatea Statelor Independente). Salvarea a venit cumva din deschiderea pieţei comunitare, pentru fructele şi vinurile moldoveneşti astfel încât Plahotniuc şi oamenii săi au evitat maximizarea presiunii sociale.

Drumul european pentru R.Moldova însemna modificarea legislaţiei, justiţie independentă şi combaterea corupţiei.  Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a revenit o realizare, iar astăzi cetăţenii moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. Or, pentru politicienii controlaţi de Kremlin de la Chişinău, asta însemna pierderea controlului într-un stat închis ermetic şi atent controlat de Vladimir Plahotniuc. Acesta a avut timpul necesar în politica de balans dintre Bruxelles şi Kremlin ca să pozeze în singurul om cu care oricine poate negocia orice în statul moldovean, dacă plăteşte preţul convenit.

Guvernele PSD de la Bucureşti au mimat în ultimii trei ani sprijinul concret pentru drumul european al R.Moldova, în contextul în care fostul premier Mihai Tudose chiar a legitimat neinspirat, în vara anului 2017, legea mixtă electorală a oamenilor lui Plahotniuc prin intermediul căreia a închis orice înţelegere cu oficialii de la Bruxelles. De asemenea, vizita premierului Viorica Dăncilă din primăvară de la Chişinău a fost doar de PR şi atât.

În schimb, preşedintele României, Klaus Iohannis s-a mulţumit a fi precaut în relaţia cu R.Moldova, suţinând în 2017 la Bruxelles că integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi facută în acest moment printr-o “scurtătură”, prin “calea indirectă” a unirii cu România.  Întrebat cum apreciează integrarea europeană a Republicii Moldova prin unirea cu România, şeful statului a răspuns că nu crede că această chestiune poate fi abordată “printr-o cale indirectă.”

“Moldova este clar angajată pe calea europeană şi, deocamdată, are Acordul de Asociere şi toată legislaţia secundară care decurge acolo, între timp, este perfectată, dar trebuie toate acestea implementate şi parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care, Moldova trebuie să se hotărască dacă vrea să înceapă un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtatură via unirea cu România cred că nu este o cale foarte fezabilă în acest moment”, explica Klaus Iohannis.

Guvernul lui Plahotniuc tace şi face ce doreşte cu viitorul geopolitic al R.Moldova

Dincolo de poziţia echilibrată a şefului statului român în legătură cu viitorul european al R.Moldova, liderii formaţiunii sale de suflet, PNL susţin nişte actori politici “dubioşi” de la Chişinău, angrenaţi la căruţa magnaţilor fraţi Ţopa, tandemul Andrei Năstase-Maia Sandu.

Profitând de situaţia politică de la Bucureşti şi de balansul dintre UE şi Federaţia Rusă, Guvernul lui Plahotniuc a venit în februarie 2018 cu o “şmecherie electorală”, avizând pozitiv  proiectul de modificare a Constituției, prin introducerea sintagmei integrarea europeană ca orientare strategică a R.Moldova.

Democrații lui Plahotniuc, care au pledat pentru modificarea Legii fundamentale, au dat atunci  asigurări că vor găsi voturile necesare și în Parlament.

În acest sens, Guvernul condus de Pavel Filip aproba  inițiativa unui grup de deputați democrați privind completarea preambulului şi articolului 1 din Constituția Republicii Moldova ”prin reliefarea aspirațiilor de integrare europeană a țării și promovarea orientării Republicii Moldova spre spațiul valoric democratic european”.

Potrivit deciziei Guvernului, vor fi prevederi care vor stabili expres calea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, a fost propusă completarea Legii fundamentale cu un articol nou, potrivit căruia integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă obiectivul strategic de dezvoltare a ţării.

Procedura de aderare a Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene se va stabili de Parlament, prin lege organică. De asemenea, Plahotniuc viza atunci următorul aspect: „integrarea europeană este o prioritate strategică a R.Moldova, iar acest lucru trebuie consfinţit în Constituţia ţării”.

Or viitorul european al R.Moldova a fost blocat încă din 2015 şi pus sub semnul întrebării la Bruxelles, în vară, când alegerile parţiale de la Chişinău câştigate democratic de Andrei Năstase au fost anulate de către justiţia controlate de Plahotniuc. Plahotniuc şi oamenii din jurul său acţionează strategic, iar prin tentativa de supunere la vot în plenul de la Chişinău “ a sintagmei de integrare europeană în Constituţie” a prins în capacană forţele politice de centru-dreapta. De asemenea, a ridicat ca-n tenis o minge la fileu socialiştilor şi comuniştilor în campania electorală din fiefurile rusofone şi pro-putiniste.

În plenul de la Chişinău, la votul de pe 10 octombrie, au fost prinşi în capcana lui Plahotniuc deputaţii PL şi ai PLDM, care au părăsit sala, în timp ce PCRM şi PSRM au boicotat votul, pentru introducerea sintagmei de “integrare europeană în Constituţia R.Moldova”.

Astfel, printr-o propagandă atent orchestrată la posturile sale tv din Moldova, gestul aleşilor PL şi PLDM  va fi asociat celor de la PSRM şi PCRM astfel încât moldoveanul de rând să înţeleagă că PDM este singurul partid pro-european care vrea un viitor sigur R.Moldova.  După acest eșec oarecum previzibil, președintele Parlamentului, Andrian Candu (finul lui Vladimir Plahotniuc), a declarat că democrații ar putea organiza un referendum pe această temă simultan cu alegerile parlamentare din februarie 2019.

În fapt, nu a fost decât strategie de PR şi joc de imagine în jurul vectorului pro-european din care au pierdut România şi toţi moldovenii care muncesc din greu în spaţiul comunitar pentru susţinerea familiilor rămase captive regimului oligarhic de la Chişinău. Iar în jocul democraţilor lui Plahotniuc au intrat ca de obicei şi partenerii lor de la PSRM, care mimează o opoziţie dură.

În acest sens, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Zinaida Greceanîi, a declarat în studioul radio Sputnik Moldova, că ideea organizării unui referendum în ziua alegerilor parlamentare nu este oportună.

“Un referendum privind orientarea strategică a Republicii Moldova ar putea fi organizat, însă după alegerile parlamentare. După alegeri am putea să-i întrebăm pe cetățeni ce își doresc ei”, a subliniat Zinaida Greceanîi, deşi liderii PDM au reiterat că își rezervă dreptul de a iniţia organizarea unui referendum pentru introducerea în Constituție a sintagmei ”integrarea europeană”. Acest referendum, consideră democrații, ar fi rațional să fie organizat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare pentru a economisi bani.

Până la organizarea sau nu a acestui referendum inutil, R.Moldova este mai izolată ca oricând la graniţa dintre EST şi VEST, în vreme ce la Bucureşti coaliţia PSD-ALDE este în război deschis cu statul de drept şi Preşedintele, iar timp pentru R.Moldova nu pare că mai există.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here