Mai multe documente istorice inedite au fost publicate de Ministerul Afacerilor Externe, vineri, după 80 de ani de la Notele ultimative transmise de Moscova Bucureștiului, în 26-28 iunie 1940, prin care România era somată să cedeze sovieticilor Basarabia și nordul Bucovinei.
Raptul sovietic fusese deja decis și parafat prin Pactul Ribbentrop-Molotov semnat la Moscova pe 23 august 1939 de miniștrii de externe ai celor două mari puteri, Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
Documentele publicate de MAE prezintă mare parte din corespondența diplomatică purtată la cel mai înalt nivel în acele zile, între Ultimatumul dat de Molotov pe 26 iunie și controversata decizie a Guvernului Regal al României de a ceda rușinos, fără luptă, părți importante din teritoriul național.
Ele surprind inclusiv ampla desfășurare de forțe sovietice de la granițele României, începând cu 9 iunie 1940, așa cum reiese din rapoartele șefului Marelui Stat Major. Acesta a informat în mai multe rânduri Ministerul Afacerilor Străine despre zborurile ilegale ale aviatiei URSS din perioada 9-26 iunie, atat deasupra liniei de graniță, cât și prin violarea acesteia și pătrunderea pe teritoriul national, cerând politicienilor să protesteze energic pe lîngă guvernul sovietic să înceteze această agresiune.
După cum știm însă, Guvernul regal a cedat fără a se împotrivi agresorului.
„La 23 iunie 1940, chiar a doua zi după semnarea armistiţiului germano-francez, ministrul de externe sovietic Veaceslav Mihailovici Molotov s-a întâlnit cu Friedrich-Werner Graf von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova şi a propus discutarea situaţiei Basarabiei şi a Bucovinei. Menţionarea Bucovinei – fost teritoriu habsburgic, încorporat la România în 1918, care nu era parte a Înţelegerii Ribbentrop-Molotov din 1939 – i-a iritat pe germani, care s-au opus condiţiilor lui Molotov. Negocierile au fot reluate la 24-25 iunie, germanii acceptând pretenţiile sovietice asupra Basarabiei, dar menţinându-şi opoziţia faţă de cedarea Bucovinei. În faţa acestei opoziţii, sovieticii au făcut un compromis, cerând doar nordul Bucovinei.
Negocierile sovieto-germane au pecetluit soarta României, Kremlinul hotărând materializarea rapidă a celor convenite cu partenerul german. La 26 iunie, ora 22.00, V.M. Molotov a remis o notă lui Gheorghe Davidescu, şeful misiunii diplomatice româneşti la Moscova. Nota cerea “înapoierea cu orice preţ” a Basarabiei şi cedarea către Uniunea Sovietică a părţii de nord a Bucovinei. Răspunsul de la Bucureşti era aşteptat în decursul zilei următoare. Dar, datorită întreruperii legăturilor telefonice, textul ultimatumului nu a ajuns în România decât în dimineaţa zilei de 27 iunie. Situaţia a devenit şi mai gravă, pentru că Gheorghe Davidescu a refuzat să ia harta ataşată de sovietici la nota ultimativă. Harta includea Herţa, în revendicările sovietice, deşi nu figura în textul notei ultimative. Fiindcă guvernul român nu cunoştea harta, amplasarea exactă a noii frontiere sovietice a rămas necunoscută, cu consecinţe dramatice pentru autorităţile româneşti şi trupele din Herţa” – se afirmă pe siteul MAE.
Alte documente inedite
„Ziua de 27 iunie 1940 a fost, pentru factorii de decizie de la Bucureşti, una extraordinar de tensionată, căci a devenit evident că România era izolată militar şi politic. Germania a sfătuit România să accepte cererile sovietice, Italia a făcut la fel, iar guvernele de la Belgrad şi Atena au insistat ca Bucureştiul să nu deranjeze pacea regională prin rezistenţă militară. Doar Turcia – gata să pună în aplicare Pactul Balcanic, care preconiza acţiune militară contra Bulgariei în cazul unei agresiuni a Bulgariei – a promis să sprijine România. Când s-au întrunit cele două Consilii de Coroană, la 27 iunie, opţiunile valabile erau reduse: acceptarea cererilor sovietice (cedarea) sau rezistenţa armată. Sperând menţinerea restului teritoriului românesc, majoritatea membrilor consiliului au acceptat cedarea. Guvernul român a trimis răspunsul său oficial la Moscova la 28 iunie: “Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”. Guvernul român solicita ca termenul de evacuare, de patru zile, impus de sovietici, să fie modificat pentru a putea organiza mai bine operaţia, lucru pe care Moscova nu l-a acceptat.” – mai afirmă diplomații români.
Decizia guvernului regal de a capitula fără a trage nici măcar un singur glonț în direcția agresorului este pusă, de MAE, pe seama surprinderii produse de ultimatumul sovietic asupra clasei politice și a opiniei publice. ”Fundalul acestei surprize a fost capitularea Franţei, avocatul de durată al României, care a fost percepută ca o lovitură teribilă. Scriind despre decizia de capitulare, diplomatul român Alexandru Cretzianu, nota: “Este de ajuns să spun că regele, primul-ministru şi şefii militari păreau să-şi fi pierdut dintr-o dată cele mai scumpe iluzii şi, totodată, luciditatea raţiunii. Pur şi simplu nu puteau găsi forţa necesară pentru a înfrunta calamitatea”. – afirmă MAE.
Mai jos puteți găsi o amplă galerie cu toate Notele ultimative transmise de Moscova Bucureștiului, în 26-28 iunie 1940, prin care România era somată să cedeze sovieticilor Basarabia și nordul Bucovinei:
About The Author
