Modificările legilor Justiției fac cărțile după dorința PSD

nou procuror general al României modificarea legilor justitiei pericol pentru justiția din România „foarte bine” OUG pentru modificarea Legilor Justiţiei
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a modificat legile justiției, astfel încât să priească jocurilor politice făcute de partidele de guvernământ. Deși se dă inocent ca o floare și imparțial, Toader a făcut, prin fiecare decizie luată, un mare deserviciu țării. 

Guvernul a adoptat o OUG care modifică legile Justiţiei şi care se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public.  

Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi a procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi al procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii. 

„Există o modificare destul de importantă referitoare la funcţiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public – că-i procuror general, adjunct, procuror-şef la DNA, DIICOT, şefi de secţii, toţi ceilalţi. Legea în vigoare prevede pentru aceste funcţii un mandat fix cu durată de trei ani, mandat care poate fi reînvestit. Dar reînvestirea nu înseamnă nici prelungirea, nici conferirea unui nou mandat. Al doilea mandat se poate ocupa numai în condiţiile legii”, a declarat Tudeorel Toader.

Ce aduce ordonanţa cu caracter de noutate? Faptul că aceste funcţii privind procurorii, funcţiile de rang înalt, unde procedura se iniţiază de către ministrul Justiţiei – declanşează procedura, interviu, toate celelalte, merge la Consiliul Superior al Magistraturii de unde ia acel aviz consultativ, cu avizul consultativ, dacă ministrul continuă procedura, se adresează preşedintelui Republicii pentru a emite decretul de învestire în funcţie – aceste funcţii nu pot fi delegate, ele se ocupă şi trebuie ocupate numai în condiţiile legii prin procedura pe care o prevede legea.

„Pentru că, din păcate, astăzi când vorbim multe funcţii de procuror, funcţii de conducere de rang înalt, sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal, pentru că legea spune, în condiţiile legii, procedura, repet, pe care am precizat-o. Sigur că astăzi, când vorbim, sau mâine când apare ordonanţa în Monitorul Oficial avem astfel de funcţii ocupate prin delegaţi”, a mai spus Toader. 

Există o normă tranzitorie, care spune că cei delegaţi în prezent rămân în funcţie timp de 45 de zile, dar în 45 de zile ele trebuie ocupate prin procedura legală, în condiţiile legii. 

Judecători și procurori „de rang înalt”

Toader a mai precizat că posibilii candidaţi pentru respectivele funcţii de rang înalt vor putea fi şi din rândul judecătorilor care au fost procurori, astfel avizul consultativ va reveni în sarcina plenului Consiliului Superior al Magistraturii. 

„Potrivit ordonanţei, pot candida procurorii care îndeplinesc condiţiile legii, nu se poate altcumva, dar pot candida şi judecători care au fost procurori, prin urmare cineva cu experienţă din sistemul Ministerului Public, cineva care, la momentul adoptării ordonanţei, intrării în vigoare, are robă de procuror sau a avut cândva robă de procuror, adică are experienţă în managementul şi problemele interne, problemele de funcţionare, organizare a Ministerului Public. Dat fiind că pe viitor, în baza ordonanţei, pot candida şi procurori foşti judecători, se schimbă competenţa de emitere a avizului consultativ de la Secţia de procurori la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Sigur că sunt şi alte modificări”, a mai spus ministrul PSD. 

CSM nu este deloc de acord cu modificările legilor Justiției

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că modificările aduse marţi de Guvern legilor Justiţiei, privind delegarea în toate funcţiile din cadrul Ministerului Public pentru care numirea se face de preşedinte, sunt de natură să afecteze grav activitatea Parchetelor. 

„Membrii Secţiei au luat la cunoştinţă de conţinutul ordonanţei de urgenţă în data de 18 februarie, când a fost transmisă la Consiliu pentru avizare. Membrii procurori nu au avut cunoştinţă de vreun demers instituţional, altul decât cel privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi cu atât mai puţin de conţinutul acestor propuneri despre care se susţine că ar aparţine Consiliului Superior al Magistraturii”, spun reprezentanţii Secţiei. 

Aceștia susțin că, avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte, în acord cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor, instituit prin articolul 3 din Legea 303/2004, trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistraţilor procurori. 

„Atragem atenţia că modificarea dispoziţiilor legale care permiteau delegarea în toate funcţiile pentru care numirea se face de preşedintele României este de natură să afecteze grav activitatea Parchetelor, în contextul în care instituţia delegării este menită a genera tocmai soluţii rapide în situaţii de urgenţă provocate de o vacantare intempestivă a unui post de conducere”, spun procurorii CSM. 

Procedura de numire prevăzută de lege este una de durată, ce presupune parcurgerea mai multor etape şi participarea mai multor autorităţi publice, context în care se poate ajunge la situaţii în care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public să nu se găsească nicio persoană, atrage atenţia CSM. 

„Astfel de situaţii ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, menţionează procurorii.

Augustin Lazăr atacă prevederile OUG lui Toader 

Procurorul general al României atacă o parte din prevederile ordonanţei, spunând despre acestea că sunt neconstituţionale. 

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând în considerare concluziile Curţii Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza ‘Baka c. Ungariei’ (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanţei de urgenţă transmis Consiliului Superior al Magistraturii, îşi exprimă îngrijorarea faţă de blocajul instituţional al Ministerului Public, ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor Justiţiei şi, de asemenea, faţă de neconstituţionalitatea unora dintre prevederi. Toate aceste modificări pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional, Ministerul Public putând ajunge în situaţia de a nu-şi exercita corespunzător atribuţiile constituţionale de reprezentare a intereselor generale ale societăţii, apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, a transmis pe pagina de Facebook a Ministerului Public. 

Augustin Lazăr face o analiză a modificărilor aduse prin OUG şi vorbeşte de premisele unui conflict juridic de natură constituţională. 

În ceea ce priveşte modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, Lazăr spune că urgenţa şi situaţia extraordinară pentru adoptarea acestei soluţii legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanţei de urgenţă, Guvernul neexpunând niciun motiv pentru care, în privinţa funcţiilor de conducere, prevăzute de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, să deroge de la principiul separării carierelor, consfinţit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. 

„Intervenţia legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor şi, sub acest aspect, se observă că soluţia legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voinţa Parlamentului, ca organ legislativ suprem. În acelaşi context, se constată că dispoziţiile potrivit cărora pot fi numiţi în funcţiile de conducere, prev. de art. 54 alin. (1), şi judecători care au îndeplinit funcţia de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători şi procurori, de vreme ce procurorii nu pot accede în funcţii de conducere din cadrul instanţelor judecătoreşti şi nici chiar în funcţii de execuţie corespunzătoare instanţei la nivelul căreia îşi desfăşoară activitatea. Se observă că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conţine nicio condiţie de vechime minimă pentru numirea în funcţiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare”, explică Augustin Lazăr. 

Procurorul general mai spune că sunt ignorate şi recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. 

Introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 7 din proiectul ordonanţei este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanţei de urgenţă prin: „necesitatea consolidării instituţionale a acestor structuri de parchet, dându-se eficienţă dispoziţiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situaţiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituţii judiciare generând probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui management de calitate”. 

Argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserţiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora. 

„Arătăm, însă, că aplicarea coroborată a dispoziţiilor tranzitorii din art. 17 şi art. 54 alin. 7 ind. 1 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de iniţiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condiţiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect. O asemenea situaţie va conduce la blocaj instituţional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuţie încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională. Este de preferat o conducere ‘provizorie’ decât absenţa oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcţionează pe principiul controlului ierarhic şi al unităţii de acţiune”, mai spune procurorul general.  

Introducerea alin. (6) din art. 88 ind. 1 din Legea nr. 304/2004

„Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziţii se tinde la înlăturarea unor neclarităţi sau dificultăţi legate de funcţionarea până în prezent a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcţiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secţiunea nr. 2 ind. 1 din Cap. II – Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secţie, procuror şef adjunct secţie, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secţii/direcţii. În plus, ea prezintă potenţialul de a crea dificultăţi de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor din Codul de procedură penală. De asemenea, în raport cu unele dintre dispoziţiile acestui cod, este redundantă, de pildă art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală”, consideră Lazăr. 

Procurorul general afirmă că soluţia legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituţionale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din Constituţie. 

„Prin efectul lor concret, aceste dispoziţii înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituţie şi principiului constituţional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcţionării Ministerului Public”, precizează Lazăr. 

Dispoziţiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuţia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu dispoziţiile art. 88 ind. 8 alin. (2) care prevede participarea la soluţionarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei. 

Această modificare este criticabilă pentru următoarele argumente: „încalcă independenţa procurorului de şedinţă, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condiţiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeaşi structură (secţie/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluţionarea cauzelor; lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menţionaţi creează şi premisele unor disfuncţionalităţi, contrar celor afirmate în expunerea de motive”. 



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close