Procurorii vor ca interceptările prin mandate de siguranță națională să poată fi folosite în anchete

0
interceptările prin mandate codul administrativ

Procurorii din Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) cer o lege prin care interceptările prin mandate de siguranță națională să poată fi folosite în anchete. 

„Prin decizia nr. 55/2020 Curtea Constituțională a României a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională naște probleme de neconstituționalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate. Anterior, Curtea Constituțională a României a stabilit că există probleme de constituționalitate în ceea ce privește mandatele de supraveghere tehnică și obținerea datelor financiare atunci când acestea se intampla sa vizeze si persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal, intrucat nu pot contesta măsurile”, spun procurorii.

Potrivit asociației, efectul direct și imediat al acestei decizii a fost imposibilitatea utilizării interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională deși, deși acestea sunt intotdeauna autorizate de un judecător din cadrul ICCJ și, de multe ori până acum, s-au dovedit indispensabile soluționării cauzelor penale.

Fiind vorba de aspecte procedurale, soluția pe care executivul și legislativul puteau și trebuiau să o adopte era reglementarea unei proceduri de contestare a acestor măsuri de către persoanele interesate, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale.

Interceptările prin mandate de siguranță națională trebuie legalizate

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a înaintat, în iulie, Ministerului Justiției mai multe propuneri de lege ferenda având ca scop punerea în acord a dispozițiilor procesual penale cu deciziile Curții Constituționale, subliniind urgența și necesitatea acestor modificări.

În ceea ce privește utilizarea înregistrărilor obținute în baza legii nr. 51/1991 am propus modificarea Codului de procedură penală prin introducerea unei proceduri de contestare a înregistărilor la judecătorul competent să le emită, în această cauză judecătorul din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și desecretizarea actelor ce au stat la baza autorizării interceptărilor.

Această opțiune de contestare la instanța competentă să emită mandatele era singura viabilă având în vedere regulile privind competența funcțională și materială a autorităților judiciare.

Cu toate că avea la dispoziție propunerile de lege ferenda transmise de AMASP și personal cu studii juridice care putea să evalueze eventualele probleme de drept procesual penal, ministrul Cătălin Predoiu a ales să inițieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greșit legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedură penală. Initiativa ministrului stabilea o procedură de contestare a înregistrărilor la judecătorul de camera preliminară, necompetent în aceste cazuri. În plus, din punct de vedere al normelor de redactare, propunerea legislativă era incompletă, nu acoperea toate situațiile existente în practică.

Predoiu a ignorat propunerile

În plus, ministrul justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP, transmițând în august 2020 un răspuns oficial în care, practic, susține că modificările nu sunt necesare, statuând contra-factual că „fiind vorba de o decizie interpretative nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedură penală”.

Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Cătălin Predoiu au fost constatate în avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, în care sunt precizate în mod clar aspectele subliniate și de AMASP, respectiv faptul că modificarea legislativă trebuie să privească Codul de procedură penală și nu legea nr. 51/1990, că este necesară stabilirea întregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranță națională trebuie efectuată de judecătorul competent să le emită din cadrul ÎCCJ.

De la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor au fost excluse toate înregistrările efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, acest aspect ducând, în anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni și dispunerea soluțiilor de achitare doar datorită lipsei de procedură pentru menținerea înregistrărilor.

În acest context, subliniind importanța și urgența găsirii unei soluții legislative apte să conducă la o bună înfăptuire a justiției prin tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni, dar si oferirii unor garanții necesare tuturor persoanelor care participă la procesul penal, AMASP solicită grupurilor parlamentare să analizeze propunerile de lege ferenda întocmite de asociație și să inițieze o propunere legislativă de modificare punctuală a dispozițiilor Codului de procedură penală.

Pentru a facilita acest demers AMASP va transmite fiecărui grup parlamentar propunerea de lege ferenda și își exprimă disponibilitatea de a purta un dialog profesional constructiv în vederea identificării celei mai bune soluții legislative și procedurale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here