Program de guvernare PNL octombrie 2019: Ce propun liberalii

0
18
Program de guvernare PNL octombrie 2019 PMP, lăsat în afara guvernării din dorința ALDE, UDMR și Pro România guvern monolocolor pnl punerea în aplicare a referendumului Ultimele rezultate parțiale venite de la Biroul Electoral Central arată  PNL și USR PLUS ca fiind marii câștigători de la europarlamentare 2019. 

Noul Program de guvernare PNL pe octombrie 2019 vine cu mari propuneri din partea liberalilor, din păcate, acesta nu este nici pe departe realizabil. Cel puțin nu pe termen scurt așa cum ne-ar plăcea să credem. 

Obiectivele propuse urmăresc în principal:

  • Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 și reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiției pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituțiilor europene.
  • Restructurarea Guvernului și refacerea capacității administrative și a încrederii cetățenilor în
    instituțiile statului prin reașezarea structurilor de guvernare centrală și locală pe principiile
    eficienței instituționale și meritocrației administrative;
  • Tranziția de la modelul economic actual bazat pe creșterea consumului, fără asigurarea investițiilor necesare sustenabilității cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiții și pe creșterea competitivității și productivității, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice. 

Program de guvernare PNL 2019

 

Din această perspectivă, Partidul Național Liberal va acționa în următoarea perioadă pentru
introducerea unor măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat și pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creșterea economică să creeze bunăstare.

„În același timp, o serie de probleme apărute în diverse domenii (infrastructură, educație, sănătate,
agricultură, mediu etc.) se adaugă acestor teme, creând un orizont de așteptare din partea cetățenilor, ceea ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente pe termen scurt”, se arată în programul de guvernare al PNL pe 2019.

Pe de altă parte, evoluțiile geopolitice și modificările ce vor avea loc în structura Uniunii Europene au adus pe agenda publică teme noi (Brexit, imigrație, schimbări climatice etc.), pentru care societatea românească cere poziționări din partea celor responsabili.

Program de guvernare PNL octombrie 2019

„Programul de Guvernare cu care Partidul Social Democrat a câștigat alegerile generale a reprezentat cea mai mare vânzare de iluzii din istoria recentă a României. Riscul stagnării, cel investițional, al instituțiilor slabe și capactității administrative reduse, al competitivității industriale limitate sunt provocări imediate în contextul guvernării care s-a încheiat”, se mai arată în Programul de guvernare al PNL 2019.

1. Indicatorii macroeconomici

Modelul economic promovat de PSD bazat pe stimularea artificială a consumului, cu un exces în anul 2017, a dus la scăderea productivităţii, lipsa investiţiilor şi temperarea abruptă a creşterii economice în 2018 şi 2019.

Creşterea economică este prognozată de Comisia Europeană să încetinească la 4,0% anul acesta şi 3,7% în 2020 dacă nu va apărea vreun şoc pe plan internaţional (ipoteza unor condiţii externe stabile), contrar prognozelor oficiale ale Guvernului de 5,5%-5,7%.

Avansul PIB în fiecare trimestru din perioada 2018-2019 s-a menţinut la un nivel moderat, între 4% şi 5%, comparativ cu anul 2017 când cererea de consum amplificase avansul economiei la 7,0%, consumul privat crescuse cu 10,0%, iar investiţiile abia cu 3,5%. A urmat în 2018-2019 deteriorarea structurii creşterii economice.

Pe parcursul perioadei de guvernare PSD, oferta nu şi-a găsit corespondent în cererea internă sau externă, astfel încât creşterea economică a fost alimentată de consumul privat şi de acumularea stocurilor.

Contribuţia exporturilor a fost inferioară celei a importurilor, iar exportul net negativ a condus în aceeaşi măsură la frânarea economiei. Semnalele recente sunt la fel de îngrijorătoare, mai ales prin faptul că nu există stabilitate şi coerenţă în structura creşterii economice.

Într-adevăr, activitatea economică a primit în trimestrul al II-lea o gură de oxigen dinspre sectorul
construcţiilor, deosebit de alert în dinamică. Dar, influenţa a fost una cu un grad de volatilitate ridicat, deja observându-se în luna august temperarea dinamicii lucrărilor de construcţii.

Îngrijorător în deteriorarea structurii creşterii economice este apariţia altui element conjunctural, respectiv consumul guvernamental a cărui sursă a provenit din achiziţiile de bunuri şi servicii, contribuind la creşterea temporară a deficitului public.

Consumul guvernamental volatil, inexistent în perioadele precedente, a adus neaşteptat un plus la creşterea PIB de 1,9 puncte procentuale din avansul total de 4,4%.

Din păcate, oferta, prin componenta sa de bază, respectiv industria, care ar fi trebuit să aibă o creştere solidă şi echilibrată, se află în cea mai slabă performanţă din perioada post-criză, iar acest lucru se vede şi în comportamentul stocurilor, care au ajuns brusc la o contribuţie negativă îngrijorătoare la creşterea economică (-3,7 puncte procentuale).

Astfel, plusul de investiţii din sectorul construcţiilor, precum şi consumul guvernamental neaşteptat au fost alimentate din stocuri şi din importuri.

Investiţiile durabile, cele referitoare la achiziţiile de utilaje pentru producţie şi reparaţiile capitale, sau investiţiile în infrastructură nu se vor consolida în perioada următoare dacă nu se schimbă abordarea politică actuală.

După ce în prima parte a anului industria dădea semne de slăbiciune, iar creşterea era înspre nivelul
staţionar raportată la perioadele similare din 2018, începând din iunie a urmat o contracţie severă, cu 6,2% peste aşteptări. Acesta nu a fost un aspect conjunctural, deoarece în august producţia a scăzut cu 7% în termeni anuali, evidenţiind clar existenţa unor probleme structurale.

Problemele structurale apărute în industrie sunt erodarea competitivităţii ca efect al modelului economic promovat de PSD, efectele OUG 114/2018 asupra sectorului energetic, presiunile mari pe costuri din exagerarea creşterii salariului minim în activităţile producătoare de bunuri de consum şi importurile tot mai competitive.

Potrivit INS, în primele 8 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, producţia
industrială (serie brută) a fost mai mică cu 1,6%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-2,4%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,2%) și industria prelucrătoare (-1,5%). În prognoza de primăvară a CNSP se estimase o creştere nerealistă a producţiei industriale cu 5,2% pe anul 2019, corelat cu o creştere a PIB-ului cu 5,5%.

PROGRAM-DE-GUVERNARE-PNL-2019

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here