RADET, la mila Domnului. Primăria Capitalei pasează investițiile majore în rețeaua de termoficare în anii următori

radet prioritate zero
Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


2019 se anunță încă un an de sacrificiu pentru RADET, regie aflată în moarte clinică și care nici în acest an nu va beneficia de statutul de „prioritate zero” în bugetul Municipalității, arată o analiză Frames realizată în baza proiectului de buget pe 2019 propus de Primăria Capitalei, aflat în dezbatere publică.

După o iarnă cu avarii în lanț, cu zeci de mii de bucureșteni rămași fără apă caldă și căldură, Primăria Capitalei își propune să investească în acest an în reabilitatea a numai 31,2 kilometri de rețea, în condițiile în care mai mult de 75% din rețeaua de aproape 4000 km. de conducte are o vechime de peste 40 de ani și riscă să crape oricând.

Datele din proiectul de buget al Muncipalității pe 2019 indică suma de 63 de milioane de euro (303,5 mil.lei) la capitolul cheltuieli cu energia termică (RADET), din care 20,4 mil.euro pentru continuarea investițiilor din anii anteriori și 43,4 milioane de euro pentru alte investiții.

„Relevant este faptul că proiectul nu alocă niciun leu pentru investiții noi în 2019, toate acestea fiind mutate în orizontul 2020-2025. În plus, bugetul nu prevede niciun ban din surse externe  (credite, fonduri UE etc.), cu toate că Municipalitatea se laudă, cel puțin pe hârtie, cu proiecte de sute de milioane de euro”, arată analiza firmei de consultanță.

Printre investițiile puține asumate de Muncipalitate în acest an se află dezvoltarea dispeceratului operativ RADET, unde sunt alocați 2,5 mil.lei (credite de angajament) dintr-un necesar de 52,2 milioane de lei (obiectiv asumat încă din anul 2000), modernizarea punctelor termice, unde sunt promiși 5,2 milioane de lei, dintr-un necesar total de 68,5 milioane lei, modernizarea rețelei termice din zona Crângași (1,25 mil.lei din necesarul de 52 milioane de lei), modernizarea CET Victoriei, rețeaua termică din zona Aviației și eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor racordați la două centrale din zona Bucureștii Noi.

Spre comparație, Primăria Capitalei vrea să dea din bugetul pe anul 2019 circa 53 milioane de lei pentru biserici și circa 7 milioane lei pentru statui. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei. 

„Primăria Capitalei este focusată în acest an pe reabilitarea infrastructurii rutiere, o inițiativă necesară, de altfel. N-ar trebui să reprezinte însă o surpriză că, dincolo de subvenții, investițiile în termoficare rămân în plan secund, în condițiile în care RADET se zbate între insolvență și faliment, iar Primăria se războiește cu creditorii prin comunicate de presă. Rezolvarea problemelor acute din rețeaua de  termoficare pare să fie lăsată la mila Domnului, invocată, probabil, prin investițiile majore în Catedrala Neamului și cele peste 100 de biserici de cartier, care ar urma să primească finanțare în acest an”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

RADET, la mila Domnului: Investiții de 3 miliarde de euro

Potrivit experților, necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN, compania care produce agentul termic necesar pentru încălzire și apă caldă, este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor. 

„Primăria și-a propus, cel puțin pe hârtie, să preia ELCEN și, împreună cu cele două companii nou înființate pe cenușa muribundei RADET, să înființeze SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică). Pînă acum, însă, dincolo de tergiversarea rezolvării problemelor financiare din cadrul relației ELCEN-RADET, nu a rezultat nimic concret, în afară de înființarea companiilor municipale”, arată analiza.

Potrivit Frames, numai în acest an ar trebui alocați 5 milioane de euro pentru finalizarea investiției în cele două CAF-uri la CTE București Vest şi CTE Grozăvești, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de ardere și a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE București Sud și nr. 2, 3, 4 din CTE București Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de noxe impuse de legislația de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viață cu circa 8-10 ani.

Mai concret, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie anul viitor. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013. 

Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.

În plus, cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești și nr. 1 și 2 din CTE București Sud vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020. 

Planul de investiții de la ELCEN vizează, totodată, construcția unei noi capacități energetice în ciclu combinat de circa 50 MWe și 35 Gcal/h, la CTE Grozăvești, de 51 milioane de euro, și demararea investițiilor pentru dezvoltarea unor capacități noi/retehnologizarea unor CAF în CTE Grozăvești,  CTE București Vest, două CAF-uri din CTE București Sud, și implementarea unor unități noi, în ciclu combinat în CTE București Sud și CTE Progresu, cu investiții estimate la 83 milioane de euro.

În intervalul 2020-2030, Primăria ar trebui să investească alți peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu, în construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup)  în CTE București Sud și CTE București Progresu și să reabiliteze ciclul combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.

„Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.

RADET, în pragul colapsului

Dincolo de necesarul de investiții de la RADET-ELCEN, situația din sistemul de termoficare al Capitalei este în continuare critică, problema furnizării apei calde fiind pusă sub semnul întrebării.

Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, anunța, recent, că alimentarea Capitalei cu apă caldă riscă să fie oprită, în condițiile în care Primăria nu a plătit subvenția la energia termică și, astfel, ELCEN nu poate să își achite facturile către furnizori.

„Subvenția pentru luna ianuarie în cuantum de 175 milioane de lei nu a fost virată nici sub formă de avans direct către ROMGAZ (conform Convenției de justificare a avansurilor) și nici achitată prin contul Escrow pus la dispoziția producătorilor (ELCEN având o cotă de 70% din totalul energiei termice produse)”, anunță administratorul judiciar.

Sierra Quadrant afirmă că refuzul PMB de a efectua plățile amintite amenință întregul proces de reorganizare a ELCEN, condamnând la faliment această societate de stat de importanță strategică.

La rândul lor, membrii Sindicatului Liber Independent din Sucursala Electrocentrale Bucureşti (SLI-SEB), au lansat un comunicat în care afirmă că  Primăria Municipiului Bucureşti participă activ de mai mult de zece ani la distrugerea sistemului de termoficare al Capitalei, prin neonorarea obligaţiilor de plată şi acumularea de datorii care au dus la declararea insolvenţei RADET şi apoi a ELCEN.

Sindicaliştii din societatea Electrocentrale Bucureşti se declară nemulţumiţi de faptul că Primăria alocă bani pentru „catedrale, statui, flori, borduri şi băncuţe”, însă nu şi pentru termoficarea Capitalei.

Iar problemele financiare nu se opresc aici. RADET are datorii istorice către ELCEN, pe care Muncipalitatea nu le recunoaște. Suma totală depășește 3,7 mld. lei.

Prin planul de reorganizare al ELCEN, creditorii s-au declarat dispuși la o scădere a datoriei la 1,2 miliarde de lei, însă administrația 
Bucureștiului nu pare dispusă să plătească nici această sumă. Motivul? Autoritățile consideră că sumele restante ar fi fost calculate eronat și că nu reprezintă realitatea.

,,Cum datoria nu este recunoscută, planul de restructurare al ELCEN este pus pe hold, la fel cum este și cel al RADET. Mai mult, RADET este în pragul falimentului”, explică analiștii. 

Perspectiva unui dezastru

În condițiile declanșării falimentului RADET, situația din sistemul de termoficare al Capitalei riscă să se agraveze și mai mult. Fără investiții și cu un diferent financiar pentru care nu a găsit încă soluții viabile,  Primăria Capitalei s-ar putea trezi cât de curând că 
RADET sau cele două societăți nou-înființate nu mai pot asigura apa caldă pentru cei 1,5 milioane de bucureșteni racordați la sistemul centralizat.

„În condițiile unei alocări bugetare insuficiente pentru investiții , dincolo de faptul că nu există niciun ban prevăzut pentru plata datoriilor istorice, sistemul de termoficare va continua să se degradeze, iar problemele se vor înmulți de la o lună la alta”, arată 
analiza.

Ce alternative are Muncipalitatea? Să acceseze fondurile UE, să angajeze credite bancare și chiar să lanseze o emisiune de obligațiuni municipale, care să-i aducă banii necesari pentru refacerea rețelei.



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close