marți, iulie 27, 2021
AcasăAgenda ZileiReformarea CCR: 7 soluţii pentru o instanţă constituţională depolitizată

Reformarea CCR: 7 soluţii pentru o instanţă constituţională depolitizată

Reformarea CCR este propunerea juriştilor Uniunii Salvaţi România, senatorul George Dircă, deputatul Silviu Dehelean, deputatul Stelian Ion şi candidatul USR la alegerile europarlamentare Vlad Gheorghe.

„Conştienţi de faptul că prevederile constituţionale care reglementează organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au dovedit falimentare şi au permis transformarea CCR într-un instrument obedient în mâna politicienilor, înţelegând importanţa acestei instituţii fundamentale pentru buna funcţionare a democraţiei, propunem o reformă a Curţii Constituţionale echilibrată, în care niciuna dintre puteri să nu le poată domina pe celelalte, iar latura tehnico-juridică a Curţii Constituţionale să nu fie subminată de latura sa politică”, anunță politicienii.
În prezent, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, trei fiind numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire.
Dominaţia legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituţionali, este evidentă.Pentru aceste motive propunem ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituţionali.
USR-iștii propun ca şi puterea judecătorească să fie implicată, în mod consistent, în această procedură. Concret, propun:
  • I. Creşterea numărului de judecători ai Curţii la doisprezece, cu vot decisiv la preşedintele CCR
  • a. şase judecători să fie aleşi de magistraţi prin scrutin general,
  • b. trei să fie numiţi de Preşedinte,
  • c. trei să fie aleşi de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor;
  • II. Interzicerea ocupării funcţiei de judecător constituţional de către persoane care au fost membri în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii;
  • III. Creşterea vechimii în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcţia de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani;
  • IV. Preşedintele CCR nu poate fi reales în această funcţie;
  • V. Toate atribuţiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituţie, neputându-se adăuga alte atribuţii prin lege organică;
  • VI. Eliminarea atribuţiei de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională;
  • VII. Eliminarea posibilităţii de pronunţare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendinţa CCR de a-şi aroga atribuţii de legiuitor pozitiv.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate