Şefa Înalței Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, vrea suspendarea dezbaterilor de la Curtea Constituţională privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe completurile specializate în cauze de corupţie. Aceasta crede că trebuie aşteptată o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Cristina Tarcea a explicat, la începutul şedinţei de la CCR, că mai multe instanţe din ţară au sesizat CJUE cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a lua o decizie în legătură cu modalitatea de compunere a instanţelor.
Astfel, a arătat Tarcea, prin încheierea din 22 aprilie 2019, un complet de cinci judecători de la ÎCCJ a adresat CJUE următoarea întrebare: „Art. 19 alin 1 din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra modalităţii compunerii unor completuri de judecată, cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”.
Suspendarea dezbaterilor, considerată
De asemenea, printr-o altă încheiere din 13 mai 2019, un alt complet de 5 judecători de la Instanţa supremă a sesizat CJUE cu întrebarea: „Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 19 alineatul (1) din acelaşi tratat şi articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecată?”.
Șeful instanței supreme a mai spus că mai este o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti trimisă la CJUE, iar una dintre întrebări este: „Principiul supremaţiei dreptului european se opune unei reglementări interne care să permită unei instituţii politico-jurisdicţionale, precum Curtea Constituţională, să înfrângă prin decizii nesupuse unei căi de atac principiul raporturilor juridice?”.
Tarcea a mai contestat numirea preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca judecător raportor în acest caz. Mai mult, aceasta a spus că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache nu avea calitatea de a depune sesizarea la CCR. La finele lunii martie, Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache.
About The Author
