Opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit vineri în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie. Moartea sa este cauzată, fără îndoială, de regimul de teroare fizică și psihică la care a fost supus în detenție la ordinul direct al dictatorului Vladimir Putin, Navalnîi fiind cel mai important adversar politic al piticului de la Kremlin.
Anunțul privind decesul acestuia a fost dat chiar de instituția prin care a fost comisă această oribilă crimă politică, Serviciul penitenciar al regiunii Iamalo-Neneţ: ”La 16 februarie 2024, în centrul penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A.A. s-a simţit rău după o plimbare şi aproape imediat şi-a pierdut conştienţa. (…) Cauzele morţii sunt în curs de a fi stabilite”.
Personalul medical ar fi fost chemat, dar nu ar fi reuşit să îl resusciteze pe Navalnîi. „Au fost efectuate toate procedurile de reanimare necesare, dar nu au dat rezultat pozitiv. Medicii urgentişti au constatat decesul pacientului. Cauzele morţii urmează să fie stabilite”, precizează acelaşi serviciu ”omoruri” al lui Putin.
Activistul în vârstă de 47 de ani ispăşea o pedeapsă de 19 ani închisoare pentru acuzații inventate de „extremism” într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiţii foarte dificile. El a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva dictatorului Vladimir Putin.
Culmea ironiei, purtătorul de cuvânt al dictatorului a declarat că Putin ar fi fost informat de decesul lui Navalnîi, sugerând că dictatorul ar fi fost străin de eliminarea fizică a acestuia tocmai în prag de alegeri.
La diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos.
Navalnîi, despre care Kremlinul condus de piticul KGB-ist susţine că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului (urmașul KGB) să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.
Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă.
Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.
Biden: Putin este responsabil de moartea lui Navalnîi
Preşedintele rus Vladimir Putin este responsabil de moartea opozantului Aleksei Navalnîi în închisoare, a declarat vineri preşedintele american Joe Biden, potrivit Reuters.
Potrivit liderului de la Casa Albă, nu există motive să se creadă că relatările privind moartea lui Navalnîi nu sunt adevărate.
Biden a mai spus că nu este surprins de anunţul privind decesul opozantului rus, precizând însă că este „scandalizat”.
Kasparov: Putin l-a asasinat pe Navalnîi, încet și public
Vladimir Putin l-a „asasinat” pe Alexei Navalnîi „încet și public”, a declarat Garry Kasparov, relatează The Telegraph.
Fostul mare maestru de șah și vicepreședinte al Congresului Mondial al Libertății a afirmat că „Putin a încercat și nu a reușit să-l ucidă pe Navalnîi rapid și în secret cu otravă, iar acum l-a ucis încet și public în închisoare.
„A fost ucis pentru că i-a demascat pe Putin și mafia sa ca fiind escrocii și hoții care sunt. Gândurile mele se îndreaptă către soția și copiii acestui om curajos. Putin este ucigașul lui Navalnîi, nu îndoiți de asta, dar există destulă vină pentru a împărți. În primul rând, rușilor care nu au reușit să egaleze curajul lui Alexei de a pune capăt dictaturii și războiului lui Putin”, a spus Kasparov.
„Furia și disprețul meu etern față de politicienii occidentali care au tratat otrăvirea și încarcerarea lui Navalnîi ca pe un alt punct de negociere cu Putin, așa cum au făcut cu uciderea unui alt prieten, Boris Nemțov. Vorbe mari, nicio acțiune, mai mult sânge pe mâinile lor. Politicienii occidentali preferă ca luptătorii opoziției să fie martiri”, a mai precizat Kasparov.
Politicienii occidentali reacţionează virulent şi sunt de acord că Putin este cel responsabil
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să „răspundă la întrebări foarte serioase” pentru moartea opozantului Aleksei Navalnîi.
„Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale”, a indicat Stoltenberg, care s-a declarat „profund întristat şi tulburat” de moartea activistului rus, potrivit Reuters.
Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi”. „Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!”, a clamat ea.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus cu UE consideră „regimul rus” ca fiind „singurul responsabil pentru moartea tragică” a opozantului. „Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem (…) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată”, a scris Michel pe reţeaua socială X, potrivit AFP.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „îngrozită” de moartea opozantului rus, despre care a afirmat tot pe reţeaua X că „Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea”, iar „umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat și el „furia și indignarea” față de moartea lui Navalnîi: „În Rusia de astăzi, spiritele libere sunt puse în gulag și condamnate la moarte”, a spus el.
În acest timp, prima reacţie de la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt pentru securitate naţională a preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan. „Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus acesta într-un interviu.
După ce decesul lui Navalnîi va fi confirmat şi Washingtonul va avea detalii suplimentare, „vom stabili atunci ce urmează”, a completat responsabilul american.
Vicepreședintele SUA Kamala Harris a descris moartea lui Navalnîi drept un „semn al brutalității lui Putin”, adăugând: „Indiferent de justificarea lor, să fim clari că Rusia este responsabilă”.
În discursul său de la Conferința de securitate de la München, vicepreședintele Harris a părut să facă comparații între Vladimir Putin și Adolf Hitler în comentariile sale și a cerut Occidentului să impună „sancțiuni severe” Rusiei.
„Dacă nu reușim să impunem sancțiuni severe Rusiei, alți autoritariști de pe tot globul ar fi încurajați. Vor privi și vor trage concluzii”, a spus ea.
Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnîi ca pe o „veste teribilă”. „Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi”, a mai transmis premierul britanic în mesajul său.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea „foarte întristat” de relatările privind decesul lui Aleksei Navalnîi, care în opinia sa este un semn „teribil” al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.
Moartea lui Navalnîi „ne aminteşte de realitatea regimului lui Vladimir Putin”, care l-a făcut pe opozantul rus „să plătească cu viaţa rezistenţa în faţa unui regim opresiv”, a comentat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné, de la care a venit prima reacţie a Parisului referitoare la decesul activistului rus.
La rândul său, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. „Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea”, a transmis şeful diplomaţiei poloneze.
O reacţie şi mai virulentă a venit din partea preşedintelui Letoniei, Edgars Rinkevics, care a scris pe reţeaua socială X că „Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin„. „Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus”, a indicat preşedintele leton.
„Raportul medico-legal asupra decesului lui Navalnîi nu a fost încă realizat, dar Occidentul a tras deja propriile concluzii”, a remarcat după aceste reacţii purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.