Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că a mințit că are studii superioare pentru a obține un post de expert IT în cadrul unui proiect din fonduri europene al MDRAP și SNSPA, încasând pe nedrept peste 300.000 de lei.
Cumpănașu a ajuns în atenția opiniei publice prin intermediul a două ONG-uri abonate la bani publici: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).
Ulterior, profitând de scandalul declanșat și întreținut multă vreme tot de el, după tragedia de la Călărași, susținând teorii ae conspirației printre care și pe aceea că nepoata sa ar fi fost în viață, Cumpănașu a cîștigat capital politic pe care l-a folosit pentru a candida la prezidențialele din 2019, iar apoi pentru a se da în spectacol pe TiKTok, unde, printre altele, purta discuții cu tentă sexuală cu minorii care îi urmăreau postările.
Iată că după trei ani de cercetări, procurorii DNA Constanță au finalizat rechizitoriul și l-au trimis pe pungaș în fața instanței.
Comunicatul integral al DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, persoană fizică, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an). Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.