Rusia a comis crime de război în Ucraina, sute de civili fiind uciși în atacuri lansate asupra orașului Harkov, multe dintre ele comise cu bombe cu fragmentare, interzise de convențiile internaționale, arată cel mai recent raport al organizației Amnesty Internațional, realizat la finalul unor anchete aprofundate.
Mărturiile supraviețuitorilor sunt îngrozitoare, se arată în raportul AI dat publicității luni și intitulat ”Oricine poate muri în orice moment”.
Au fost loviți de bombe copii aflați pe terenurile de joacă, oameni în casele lor, chiar și o biserică în care se distribuiau alimente. Schije de oțel din muniții cu dispersie au fost scoase de medici din corpurile răniților, se mai arată în raport.
”Forțele ruse responsabile pentru aceste atacuri oribile trebuie să dea socoteală”, a declarat Donatella Rovera, unul dintre cercetătorii AI care se ocupă de situațiile de criză și conflict.
Conform investigațiilor extinse realizate de Amnesty International, chiar de la începutul invaziei Rusia a folosit în Ucraina, în mod repetat, bombe cu submuniții de tip 9N210 și 9N235 și mine cu dispersie, două categorii de arme interzise prin tratate internaționale, din cauza efectelor nediscriminatorii.
În raportul de 44 de pagini, AI prezintă rezultatele anchetelor efectuate la fața locului în cazul a 41 de atacuri în care au murit 62 de oameni și cel puțin 196 au fost răniți.
Timp de două săptămâni, în lunile aprilie-mai, au fost strânse mărturii de la 160 de ucraineni din Harkov – supraviețuitori ai atacurilor, rude ale victimelor, martori și medici care au tratat răniții – și s-au adunat probe de la fața locului.
Orașul Harkov, care avea circa 1,5 milioane de locuitori, a fost bombardat începând din prima zi a invaziei, 24 februarie.
Pe lângă bombele cu dispersie, cercetările Amnesty arată că forțele ruse au folosit regulat rachete nedirijate – cum ar fi Grads și Uragans – care sunt în mod inerent inexacte, lovind fără discriminare atunci când sunt utilizate în zone populate. Obuzele de artilerie neghidate au o marjă de eroare de peste 100 de metri. În zonele rezidențiale în care clădirile nu se află la mai mult de câțiva metri una de cealaltă, este practic sigur că astfel de inexactități vor produce victime printre civili și vor provoca distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile, se mai arată în raport.
”Oamenii din Harkov au fost uciși în casele lor și pe străzi, la locurile de joacă sau în cimitire, la coadă pentru ajutoare umanitare sau la magazinele alimentare și în farmacii.
Utilizarea repetată a munițiilor cu dispersie interzise pe scară largă este șocantă și este un alt indiciu al nesocotirii totale față de viețile civililor. Forțele ruse responsabile pentru aceste atacuri îngrozitoare trebuie să fie trase la răspundere pentru acțiunile lor, iar victimele și familiile lor trebuie să primească reparații complete”, a mai declarat Donatella Rovera.
Rusia nu este semnatară a Convenţiei privind armele cu submuniţie, nici a Convenţiei privind minele antipersonal, însă dreptul internaţional umanitar interzice atacurile şi utilizarea de arme care, prin natura lor, lovesc fără discriminare, ceea ce constituie o crimă de război, subliniază raportul AI.
În raport sunt prezentate mai multe mărturii ale supraviețuitorilor, unii dintre ei mutilați fizic sau psihic pe viață, cum ar fi Olena Sorokina (57 de ani), care supraviețuise cancerului, dar acum trebuie să învețe să trăiască fără picioare, după ce o bombă a căzut în apropiere în timp ce ea aștepta ajutoare umanitare în fața blocului.
Oksana Litvinenko (41 de ani) se plimba cu soțul ei, Ivan, și cu fetița în vârstă de 4 ani în apropierea unui loc de joacă când s-au auzit exploziile. Schijele i-au penetrat spatele, pieptul și abdomenul, străpungându-i plămânii și splina. Atacul a lovit după amiaza, când multe alte familii se aflau în acel loc, împreună cu copiii.
”Dintr-odată am văzut o lumină puternică… Mi-am luat fetița și am împins-o în spatele unui pom, apoi am luat pomul în brațe, ca s-o protejez cu corpul meu. Era foarte mult fum, nu vedeam nimic…. Când s-a mai limpezit, am văzut oameni pe jos… soția mea zăcea pe jos. Fetița mi-a spus: ’Hai, să mergem acasă. Mama e moartă și oamenii aceia sunt morți’. Era în stare de șoc, la fel și eu. Nu știu dacă Oksana va supraviețui. Doctorii nu pot spune dacă ea va mai putea să vorbească sau să meargă vreodată. Viața noastră a fost complet dată peste cap”, a mărturisit Ivan pentru AI.
Oksana Litvinenko a murit din cauza rănilor pe 11 iunie.
