Anca Jurma a încercat să tempereze pornirile unor procurori mai puțin cinstiți, este de părere deputatul neafiliat Remus Borza, care spune că apreciază tot ce a făcut Jurma la șefia DNA.
„Săptămâna aceasta s-a produs o mutare spectaculoasă la conducerea DNA. Anca Jurma a refuzat să-şi mai prelungească interimatul. Apreciez perioada de şase luni de interimat a procurorul-şef Jurma. A încercat să aducă echilibru, să tempereze şi să înfrângă pornirile unor procurori care nu fac cinste acestei instituţii. Sunt multe „portocale” în DNA. Spuneam încă de acum doi ani că unitatea de elită de la Ploieşti nu e un caz singular. Recent, au apărut în spaţiul public înregistrări care demonstrau aceleaşi practici nelegale de instrumentare a dosarelor penale şi la structurile DNA de la Oradea şi Braşov. Încă de atunci ziceam că se impun un audit şi o evaluare obiectivă a performanţei fiecărui procuror DNA”, a declarat Remuz Borza.
În conferinţa de presă ţinută de Anca Jurma la încheierea mandatului, aceasta a precizat că şi-ar dori ca provizoratul de la DNA să se încheie cu numirea unui procuror-şef dedicat actului de justiţie, corect şi profesionist, a unui procuror căruia să i se dea şansa şi mijloacele pentru a reuşi.
Până la numirea unui procuror şef cu un mandat de 3 ani a fost numit ca interimar Călin Nistor, procuror-şef adjunct DNA. „E un procuror cu o experinţă de peste 20 de ani. În 2013, a fost promovat de către Daniel Morar la conducerea DNA tocmai pentru rezultatele sale excepţionale: 45 de rechizitorii şi nicio achitare. Cred în continuare şi în DNA. În misiunea acestei instituţii de a asana societatea românească de anumite năravuri incompatibile cu o societate civilizata şi europeană”, a mai spus Borza.
Potrivit lui, în decembrie 2018, ca efect al deciziei Curţii Constituţionale privind compunerea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie, au fost eliberate foarte multe persoane aflate în executarea pedepselor. Sigur că unele nu trebuiau să fie condamnate.
„Vorbim de victimele unui sistem opresiv, care a decimat elitele economice şi politice ale ţării, falsificând sau denaturând probe, obţinând denunţuri ori mărturisiri prin forţă şi şantaj, instrumentând infracţiuni de drept comun pe mandate de siguranţă naţională. Însă, în egală măsură, sunt mulţi condamnaţi care trebuiau să rămână în puşcărie. Ca să dau un singur exemplu, în decembrie au fost eliberaţi şi cei care au devalizat statul român de zeci de milioane de euro prin celebrele restituiri de proprietăţi de la ANRP. La fel de frustrant e că în marile dosare de corupţie, precum EADS sau Microsoft, capii grupurilor infracţionale au scăpat basma curată după ce au dat un tun statului român de câteva sute de milioane de euro”, a mai spus deputatul.
DNA, vitală pentru justiția din România
Deşi este măcinată de scandaluri publice şi dezvăluiri, DNA rămâne o instituţie vitală pentru România.
„Toleranţă zero pentru orice tip de infracţiune şi pentru orice infractor, dar cumpătare, obiectivitate şi legalitate în înfăptuirea actului de justiţie. Se pune problema unei lustraţii, mai ales la nivelul ÎCCJ. Este instanţa supremă a statului român de la care aşteptăm dreptate şi nu nedreptate. Toţi acei magistraţi care se simt cu musca pe căciulă ar trebui să facă un pas înapoi. Toţi cei care au colaborat cu serviciile ar trebui să iasă din sistem. Colaborarea sau apartenenţa la serviciile de informaţii a unui magistrat este interzisă prin lege. Încălcarea unei atare interdicţii ar trebui sancţionată penal. Avem nevoie de o asanare şi o recredibilizare a sistemului judiciar românesc.
About The Author
