Dan Barna şi Dacian Cioloş susţin Guvernul Maiei Sandu de la Chişinău şi au criticat atitudinea de expectativă a Executivului de la Bucureşti faţă de situaţia politică din Republica Moldova. În același timp, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu s-a întâlnit la Odessa cu omologul său ucrainean
„Guvernul nostru a preferat să aibă o atitudine care nouă ni se pare la limita iresponsabilităţii în măsura în care am avut o recunoaştere a Guvernului Maia Sandu dinspre instituţiile europene, dinspre Statele Unite. Noi, membri ai UE, păstrăm o expectativă ca şi când am vorbi despre o ţară din America Centrală care are mici tulburări constituţionale”, a declarat liderul USR, Dan Barna.
Acesta a afirmat că guvernul Maia Sandu trebuie recunoscut pentru a putea merge mai departe în această dilemă de paşi următori, pentru a putea merge mai departe în alegeri anticipate.
Totodată, Dacian Cioloş a avut o discuţie cu Maia Sandu la câteva ore după ce Guvernul său a fost votat în Parlament.
„Mi-a explicat care a fost situaţie şi nu am ezitat niciun moment să susţin public acest lucru, nu doar pentru că o cunosc pe Maia Sandu şi partidele care s-au aliat în Blocul ACUM, ci pentru că este o decizie firească rezultată din legitimitatea unui vot democratic. Am înţeles că e nevoie de un astfel de Guvern, pentru ca puterea şi influenţa oligarhică în Republica Moldova să fie înlăturată. Vreau să vă asigur că susţinem şi la nivel european. Există o susţinere din partea partenerilor europeni”, a declarat Cioloș.
Barna și Cioloș susțin și recunosc Guvernul Maia Sandu
„Suntem pe logica respectării cadrului constituţional din Republica Moldova, dar ideea aceasta că se poate rămâne într-o zonă gri, aşteptându-se să vină sprijin dintr-o parte sau alta, nu are cum să funcţioneze. E genul de situaţie în care mesajele tranşante sunt necesare. Susţinem, în continuare, recunoaşterea acestui Guvern şi am cerut şi Guvernului României să recunoască Guvernul Maia Sandu”, a adăugat Barna.
Pe de altă parte, Teodor Meleșcanu a declarat la Odessa că, poziţia României conform căreia voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog.