Câte femei participă la alegerile locale din 2020 și pentru ce posturi

Participarea redusă a femeilor la viața politică din România rămâne o realitate şi runda asta de alegeri. La localele de săptămâna viitoare situația nu s-a schimbat mult faţă de 2016, după cum vom arăta mai jos, cu toate că au apărut partide noi în competiţie, se arată într-un raport al Expert Forum. 

Instituţional lucrurile stau chiar mai prost: birourile de circumscripție publică acum mai puține date decât în iunie 2016. Între informațiile care s-au scos se află data nașterii și genul candidaților!

Aceştia sunt indicatori importanți pentru a vedea dacă un candidat are vârsta minimă de 23 de ani și poate participa în aceste alegeri; ori dacă partidele politice respectă reglementările și bunele practici privind reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale. Mai mult, aceste numere ar trebuie adunate și publicate conform documentelor internaționale la care România a aderat.

În anul 2016, din 267.242 de candidați la locale (nivel judeţean şi local, combinat) doar 57.149 (21,38%) au fost femei. Acum în 2020, cum spuneam, asemenea informaţie oficială lipseşte.

EFOR a proiectat deci un set de algoritmi şi a analizat astfel lista celor 256.038 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale, ca să putem afla câţi din ei sunt femei.

Metoda poate genera unele erori, dar estimăm că ele sunt neglijabile. În tot cazul, e singura cale pentru a suplini dezinteresul şi lipsa de transparenţă în această privinţă a instituţiilor ce gestionează procesul electoral (birourile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă).

Concluziile analizei EFOR:

• • Procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut faţă de iunie 2016, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%
  • Distribuţia teritorială pe judeţe, însumând toate cele patru tipuri de funcţii alese aflate în competiţie pe 27 septembrie, e prezentată în Fig. 1. Diferenţele sunt destul de însemnate şi nu se observă vreo corelaţie cu nivelul de dezvoltare sau regiunea istorică: judeţe din diverse colţuri ale ţării, cu forţă economică şi grade diferite de modernizare socială, se pot găsi atât în top, cât şi în coada listei. În cinci judeţe procentul candidaţilor femei a scăzut faţă de 2016, dar variaţile sunt foarte mici.
• 
  • Situația cea mai disproporționată se întâlneşte la funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei. Poziţia de Preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.

• Pe nivele administrative şi tipuri de UAT, proporţia cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din Bucureşti, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov.

• Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei. Asta confirmă observaţia de la punctul (3) mai sus: cu cât importanţa funcţiei e mai mare, cu atât şansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.
• Analiza distribuţiei pe partide arată că formaţiunle cele mai mari, cu cei mai mulţi candidaţi cu şanse reale în cursă, adică PNL şi PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%. Partidele nou-venite în viaţa politică, USR şi Plus, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%. Între candidaţii independenţi, puțin peste 10% sunt femei.

• Legislația electorală rămâne destul de vagă cu privire la obligativitatea partidelor de a asigura reprezentarea echitabilă a ambelor sexe pe listele electorale, dar și cu privire la sancțiuni

Pe scurt, situația nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce priveşte politica de cadre a partidelor. Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcţii cu putere executivă reală. Există situaţii, aşa cum am arătat în cazul listelor pentru Consiliul Județean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Egalitatea de şanse în alegeri rămâne în România work in progress.

Raportul Integral mai jos:

About The Author

Andrei Enăchescu

See author's posts