Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a profesiei de avocat și spălare de bani.
Rechizitoriul descrie o „rețea” în care generalii ar fi folosit firme de consultanță și case de avocatură pentru a atrage clienți importanți și a masca plăți ilegale. Sunt vizate contracte cu oameni de afaceri urmăriți penal şi firme controlate de aceștia, dar și „filaje” realizate prin firme de investigații private.
În continuare prezentăm capetele de acuzare, mecanismul reclamat de DNA, tranzacțiile financiare implicate și replica inculpaților.
Capetele de acuzare și schema rețelei
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2018–2024, cei trei inculpați, profitând de relațiile și influența dobândite anterior, au constituit un „grup infracțional organizat” orientat spre infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a activităților de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălare de bani. Procurorii detaliază „schema infracțională” astfel (evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică aproximativă):
- Identificarea clienților: S-au căutat persoane fizice sau juridice cu probleme legislative sau administrative pe care ei le-ar fi promis că le pot rezolva prin influența asupra unor factori de decizie. S-ar fi oferit închiderea dosarelor sau obținerea unor avantaje în instanță, pe baza ”pretinsei” influențe a generalilor.
- Firme de consultanță: Coldea și Dumbravă au înființat societăți de consultanță (deși unul nu are calitatea de avocat), folosindu-se de notorietatea lor. Aceste firme atrăgeau clienți care credeau în relațiile fostelor cadre SRI și dădeau aparența de legalitate a serviciilor prestate.
- Contracte cu case de avocatură: Generalii au cooptat avocați – în principal cabinetul Doru Trăilă – care încheiau contracte de asistență juridică cu clienți dornici să „cumpere influență”. Avocații pretindeau servicii de reprezentare normală, dar o parte din bani era direcționată către consultanți.
- Contracte-paravan pentru disimulare: Au fost întocmite acte adiționale și contracte de consultanță cu obiect vag determinat, pentru a masca foloasele necuvenite. Oficial, plata pentru aceste „consultanțe” ar fi acoperit activitatea firmelor, dar în realitate ascundea comisioane pentru traficul de influență și avocatură ilegală.
- Firme de investigații și filaje: S-au angajat societăți de investigații private (de exemplu SC Interdiligence SRL, ulterior „Interdiligence Investigations”) pentru culegerea de informații și monitorizarea părților adverse din litigiile clienților, a experților, a avocaților și chiar a magistraților. Aceste date erau folosite pentru a exercita presiuni și a „promova interesele clienților”, potrivit Agerpres și G4Media.
Procurorii susțin că totul a fost derulat pe baza unui plan ierarhizat: Coldea ar fi fost „liderul incontestabil” al grupului, potrivit G4Media, iar membrii urmau deciziile sale. Acuzațiile cheie reținute – constituire de grup infracțional, trafic de influență, exercitarea fără drept a profesiei de avocat și spălare de bani – au fost înscrise oficial în rechizitoriu în iulie 2025.
Contracte cu oameni de afaceri și fluxuri financiare
În dosar apar multiple contracte prin care oamenii de afaceri cercetați penal achitau onorarii „de consultanță” sau „juridice” către firmele generalilor și casa de avocatură Trăilă, potrivit procurorilor. Câteva exemple ilustrative:
- Cristian Anastasescu (Metaminds SA): Firma acestuia a încheiat un contract cu casa Trăilă în care s-a angajat să obțină informații de la Parchetul European pentru 200.000 de euro. Deși EPPO a refuzat furnizarea datelor, Anastasescu ar fi achitat 50.000 de euro.
- Mihai Anastasescu și Mihai Tufan (Soceram, Elsid, Cemrom): Prin cabinetul Trăilă, Soceram, Elsid și Cemrom (firme legate de cei doi antreprenori) au plătit către firma de consultanță a generalului Dumbravă sume considerabile. DNA notează că Elsid a virat peste 2,2 milioane lei, Soceram 590.000 lei și Cemrom 356.000 lei către firma lui Dumbravă. (Tufan controlase aceste firme până în 2016 şi, în 2023, le-a cedat avocaţilor participări şi bunuri).
- Alexander Adamescu (Unirea Shopping, Alpha SPV): În 2022, Trăilă și Asociații a preluat un dosar civil al Unirea Shopping Center. Pe 11 august 2023, Unirea a virat 440.000 lei către cabinetul de avocatură, care în aceeași zi a transferat 359.000 lei către firma Wise Line Consulting (firma lui Dumbravă), potrivit G4Media. În aceeași notă, Alpha SPV (societate administrată de A. Adamescu) a achitat peste 236.000 lei firmei lui Dumbravă, potrivit aceleiași surse.
- Remus Truică și alții (Alpenside, Gamma Sigma, Recicald’or): În perioada 2018–2024, Wise Line Consulting a înregistrat plăți de circa 226.000 lei de la Recicald’or SA (firmă legată de Truică și partenerii săi). De asemenea, în dosar apar firme ale unor apropiați ai lui Truică sau ai foștilor moguli Sorin Ovidiu Vîntu şi Adriean Videanu, care ar fi suportat cheltuieli cu consultanța la Dumitru Dumbravă, potrivit ziare.com. În total, procurorii au calculat că „veniturile” din exercitarea fără drept a profesiei (actiuni de consultanță declarate fals) obținute de generali se ridică la peste 7,7 milioane lei, iar cele din trafic de influență la 1,6 milioane lei.
Mai mult, ancheta a scos în evidență fluxurile dintre firmele generalilor: SC Wise Line Consulting (Dumbravă) a plătit peste 1.241.726 lei firmei SC Strategic Sys (legată de Coldea), în 19 tranșe între 2022-2024, potrivit romania.europalibera.org. Totodată, prin intermediul contractelor de asistență juridică, au fost efectuate plăți aparent legale către firme de consultanță controlate de foștii generali SRI, pentru a justifica în mod artificial sumele mari încasate, în special din fondurile provenite de la firmele aflate în dificultate juridică. Pentru a ascunde originea fondurilor, rechizitoriul arată că inculpații emiteau facturi pentru prestații fictive și efectuau operațiuni false între societăți, astfel încât să transforme banii ilegal în venituri aparent licite.
Monitorizarea adversarilor prin firme de investigații
Potrivit DNA, părți din rețea și-au extins activitatea și în sfera „supravegherii” celor implicați. Rechizitoriul notează că inculpații ar fi apelat la companii de investigații private pentru a spiona avocați, magistrați și părți adverse din dosarele clienților lor, scrie G4Media. De pildă, pentru clientul Alpha SPV (Adamescu) ar fi fost realizate activități de colectare de informații și „monitorizare” asupra unor avocați, judecători și oameni de afaceri. La fel, în litigiile privind Câmpina (Eldsid și Electrocarbon vs. primarul Moldoveanu), s-ar fi folosit investigații privind primarul și apropiații săi. Una dintre firmele implicate era SC Interdiligence SRL – astăzi „Interdiligence Investigations” – cu acționariat în SUA și România. DNA susține că, prin acest mecanism, generalii își puteau crea un „cadru de presiune” asupra factorilor de decizie, sub masca unor servicii de intelligence legale.
Argumentele apărării
În fața anchetatorilor și a presei, inculpații au respins categoric acuzațiile. Generalii au pledat că modul lor de lucru – colaborarea cu avocați și foști membri din servicii de informații – este legal și uzual la nivel internațional. Dumitru Dumbravă a explicat în sala de judecată că în marile capitale, precum Londra, artera Chancery Lane găzduiește pe de o parte cabinete de avocați și, pe de altă parte, birouri cu foști ofițeri CIA/MI5/MI6, tocmai pentru a ajuta avocații cu informații de specialitate. „Nimeni nu s-ar gândi la Londra sau alte capitale că această asociere e un mecanism infracțional sau că echiparea unui birou de avocatură cu foști angajați ai serviciilor este echivalentă cu un grup infracțional organizat”, a argumentat el. El a subliniat că există numeroase exemple publice (cabinete de avocatură mari listează pe site foști spioni printre colaboratori), potrivit ziare.com.
Coldea, de asemenea, a acuzat DNA că „a comis în mod repetat abateri procedurale” și că ancheta ar fi fost o „vânătoare de vrăjitoare” menită să îi compromită imaginea. În comunicatul său de apărare, fostul adjunct al SRI a reclamat că procurorul de caz a ignorat cererile apărării, a introdus probe nelegale și i-a „asigurat denunțătorului protecție juridică necuvenită”. El a adăugat că niciun document nu arată că el însuși ar fi încasat bani din aceste contracte, iar rechizitoriul se bazează doar pe „alegații și prezumții”. În ansamblu, apărarea susține că activitatea de consultanță oferită de generali către avocați sau foști procurori este legală și că i se aplică standarde greșite, potrivit unor modele occidentale invocate în pledoarii.
Măsuri asigurătorii și stadiul procesual
În faza urmării penale, Coldea, Dumbravă și Trăilă au fost plasați sub control judiciar (pe 24 mai 2024) cu obligativitatea unor cauțiuni de 500.000 de lei fiecare. DNA a propus ca la trimiterea rechizitoriului spre judecare să se mențină măsurile asigurătorii deja dispuse (sechestru pe bunuri şi conturi). De asemenea, procurorii au cerut confiscarea specială a sumelor ilicite: 1.608.864,80 lei proveniți din trafic de influență și, respectiv, 7.763.259,22 lei (plus 590.472,08 lei) proveniți din exercitarea fără drept a profesiei de avocat. În total, aproape 10 milioane lei obținuți de inculpați au fost vizate de confiscare. La finalul rechizitoriului, dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, în așteptarea primelor termene de judecată și a deciziei asupra măsurilor preventive.
Comunicatul integral transmis de Florian Coldea, la o zi după finalizarea rechizitorului și trimiterea sa în judecată:
”După mai bine de un an de la declanșarea acțiunii penale în ceea mă privește, bazată pe un denunț mincinos, trimiterea dosarului în instanță îmi oferă, în sfârșit, posibilitatea să îmi demonstrez nevinovăția.
Pe tot parcursul urmăririi penale, legalitatea și normele procedurale au fost grav încălcate de către procurorul de caz, conduita lipsită de imparțialitate a acestuia având atât resorturi subiective, generate de relaționarea personală și instituțională din trecut, cât și unele determinate de efortul cointeresat de a confirma un act de „dreptate” care nu are legătură cu realitatea (un fel de vânătoare de vrăjitoare). Practic, a urmărit să demonstreze existența a ceva ce nu există: așa-numitul „stat paralel”, un construct susținut deliberat pentru manipularea percepției publice, în coordonare cu denunțătorul și o anumită parte a mass-media.
Am prezentat argumente și dovezi privind conduita părtinitoare și, chiar, abuzivă a dnei procuror Iorga Moraru în sesizările adresate instituțiilor abilitate, dar și în declarații publice, în limitele permise de lege.
Procurorul de caz a comis în mod repetat și intenționat abateri procedurale, nu a inclus în dosar probe care demonstrează inexistența faptelor de care sunt acuzat, a manipulat probe și a ignorat cereri justificate ale apărării, acționând părtinitor, iar denunțătorului i-a asigurat protecție juridică necuvenită, în ciuda unor dovezi evidente de fals în declarații. Mai mult, procuroarea Iorga Moraru a preluat personal plângerea mea împotriva denunțătorului, depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru a menține controlul asupra dosarului.
Abordarea procurorului de caz a fost axată nu pe stabilirea obiectivă a situației de fapt, ci pe fabricarea artificială a unor acuzații, acțiune realizată prin distorsionarea probelor, concomitent cu obstrucționarea dreptului la apărare.
Întreaga conduită procedurală a dnei procuror a demonstrat că a avut o altă agendă decât cea a aflării adevărului, influențată inclusiv de retorica presei cointeresate și de contextul electoral. Procuroarea Iorga Moraru a revocat unilateral măsura controlului judiciar și, timp de 6 luni, a efectuat o serie de acte de urmărire penală, refuzând accesul apărării la probele administrate. După această perioadă, a adăugat o nouă acuzație, fără fundament factual.
În plus, procurorul de caz a transmis constant presei cointeresate informații confidențiale din dosar – probe și date personale, așa cum de altfel a trimis și rechizitoriul, transformând ancheta penală într-un instrument de presiune publică, prin întreținerea campaniei mediatice ostile mie, compromițând dreptul la un proces echitabil, cât și situația martorilor din dosar, care au fost expuși public.
Referitor la acuzațiile care mi se aduc, reiterez că, în toate împrejurările, atât în cadrul activității mele profesionale anterioare, cât și în cadrul celei derulate ca persoană privată, am fost preocupat de respectarea cu strictețe a prevederilor legale și nu m-am angajat niciodată în acțiuni care să contravină intereselor și legislației României.
De altfel, cum se poate constata din lecturarea celor 217 file ale rechizitorului făcut public de către procurorul de caz, întreaga argumentare logico-juridică a acuzațiilor ce îmi sunt aduse este constituită dintr-o multitudine de alegații, bazate pe prezumții, fără a se indica măcar o probă din care să rezulte când și cum am participat, discutat și/ sau afirmat în fața cuiva despre efectuarea vreunei acțiuni ilicite. Mai mult, nu este indicată nicio probă care să indice că eu personal am încasat vreo sumă de bani din circuitul financiar evocat în rechizitoriul public.
Voi face toate demersurile legale pentru a-mi susține și demonstra nevinovăția, rămânând consecvent principiilor statului de drept în care cred și în slujba căruia am activat.
Am convingerea că, în pofida consistentelor alocări de resurse pentru alterarea unei realități obiective și a întregului efort prin care, contrar legii, au fost făcute publice probele și datele personale, adevărul este unul singur, iar instanța de judecată îl va stabili cu siguranță”.
Comunicatul integral al DNA:
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.
De asemenea, mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.
În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:
În perioada 2018 – 2020, cei trei inculpați, profitând de sistemul relațional și influența pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcțiilor anterior pensionării, respectiv de influența de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălarea banilor. Activitățile infracționale ar fi fost desfășurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracționale care presupunea, în principal, următoarele:
– identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influența pe care inculpații pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să își asigure protecția unor persoane influente,
– înființarea de către inculpații, foști militari, a unor societăți de consultanță, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociații/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienți, iar, pe de altă parte, să creeze o aparență de legalitate a activității desfășurate,
– cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocați care să încheie contracte de asistență juridică cu persoanele interesate să cumpere influență,
– încheierea de contracte de consultanță pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpați prin exercitarea influenței sau prin ascunderea activității nelegale de consultanță juridică,
– cooptarea unor societăți de investigații, prin intermediul cărora să fie monitorizate părțile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanță juridică, apropiații acestora, experți, avocați sau chiar magistrați, pentru ca, în baza colaborării și a consensului neechivoc de a-și alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat, să obțină profituri prin mijloace ilicite.
În perioada 2020 – 2024, cei trei inculpați ar fi participat la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice activității de avocat și spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită și de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri.
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro.
Pretinderea ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistență juridică (unul cu martorul și altul cu societatea deținută de acesta) și de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.
În cursul anului 2023, aceiași trei inculpați ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acționează ca o echipă care are conexiuni cu foști magistrați și că au posibilitatea să îi determine pe magistrații să pronunțe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei și respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toți inculpații.
Cei doi inculpați, foști militari, și-ar fi constituit societăți de consultanță, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanță generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societățile de consultanță respective. Ar fi fost încheiate acte adiționale la contractele de asistență juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor și prețul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanță juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparență de legalitate sumelor pretinse de inculpați pentru exercitarea pretinsei influențe. Obiectul contractelor de consultanță ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienței și a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăți de investigații, prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienților.
În perioada 2019 – 2020, unul dintre inculpați, în baza înțelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracțional organizat, deși nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalți inculpați, în baza unor contracte de consultanță generală și a unor acte adiționale la contractele de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură aparținând unuia dintre inculpați, a unor contracte de consultanță în afaceri și management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanță juridică în domeniul penal și în domeniul civil, atât în mod direct, cât și prin intermediul societății de avocatură menționate, pentru clienții a nouă (9) societăți comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis și ar fi comunicat clienților opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanță juridică și ceilalți doi inculpați, i-ar fi asistat pe clienți la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviințare a părăsirii teritoriului României).
Pentru a se disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.
În rechizitoriu s-a propus ca sumele de bani obținute din săvârșirea infracțiunilor, de către inculpații asociați în cadrul societăților comerciale, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influență, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpați) și o altă sumă de 590.472,08 lei obținută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare aparținând inculpaților.
Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”.
About The Author
