Comisia de la Veneţia a emis, vineri, Avizul de Urgență cu privire cele trei legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, relatează Hotnews.
Comisia critică autoritățile române că nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de Lege, așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.
Comisia apreciază și că în Legile Justiției sunt multe lucruri pozitive cum ar fi independența DNA, reglementarea procedeului de numire/revocare a procurorilor, că Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT sau că ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale, potrivit sursei citate.
Concluziile Comisiei de la Veneția
- În cadrul procedurii de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate și lungi legi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și a nivelului de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
- Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi lucrurile par să se îndrepte în direcția corectă, relatează Hotnews.
Aspecte pozitive: Fără interferențe în activitatea DNA și numirea/revocarea procurorilor
- Comisia de la Veneția remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferențe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-un mod grăbit, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate.
- În ceea ce privește numirea și revocarea unor procurori de rang înalt, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă un aspect pozitiv, un mai mare grad de transparență.
- De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către subordonații procurori trebuie să fie în scris și legale și că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că anume controlul de către ministrul justiției poate viza doar chestiuni manageriale.
Numirea și revocarea procurorilor de rang înalt
- În ceea ce privește procedura de numire și revocare a procurorilor, Comisia apreciază că este pozitiv faptul că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât la nivel de ordin ministerial.
- Astfel, vor fi implicate trei instituții (secția respectivă a CSM, ministrul Justiției și Președintele României). Ca atare, acest lucru ar trebui să asigure un grad pozitiv de transparență. De asemenea, trebuie reamintit faptul că Comisia de la Veneția nu solicită ca numirile procurorilor de rang înalt să fie decise fără intervenția autorităților politice.
- Candidații care nu sunt avizați de Secția CSM vor trebui să fie intervievați din nou de către ministrul Justiției. Aceasta este o măsură de protecție relativ slabă. Ea pare să se bazeze pe ideea că va exista o presiune publică asupra ministrului pentru a nu numi un candidat care nu este aprobat de către CSM.
- În esență, noua procedură de numire îi conferă în continuare ministrului un rol decisiv: „Ministrul justiției selectează candidații și face o propunere motivată pentru fiecare dintre posturile de conducere.
- „Acest lucru nu este în conformitate cu recomandarea anterioară a Curții de la Veneția de a atribui un rol major secției CSM. În cadrul discuțiilor pe care le-am purtat ministrul a subliniat că, în conformitate cu Constituția, ministrul justiției, și nu CSM, este cel care are autoritate în ceea ce privește urmărirea penală.
Recomandările Comisiei de la Veneția pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:
- ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu numai pentru președinții de instanțe și parchete;
- procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șef ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp și fără posibilitatea de reînnoire;
- procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
- ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.
- În orice caz, trebuie să se acorde o mare importanță condițiilor de punere în aplicare a acestor texte. Ca în orice țară, este posibil ca legile pe hârtie să nu fie aplicate în practică. Ele pot fi ignorate în practică sau pot fi interpretate într-un mod care se abate de la sensul inițial.
- În timpul pregătirii seriei sale de avize pentru România, Comisia de la Veneția Comisia a aflat că există uneori opinii destul de diferite cu privire la ceea ce sunt sau ar trebui să fie, chestiuni de fapt.
- Prin urmare, este esențial ca toți actorii relevanți pentru sistemul judiciar românesc (judecători, procurori, ministrul justiției și președintele României) să colaboreze pentru a se asigura că justiția este aplicată în mod corespunzător în România.
Ministerul Justiției salută publicarea avizului urgent al Comisiei de la Veneția și spune că Raportul apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate „în direcția corectă”, deși au fost adoptate în procedură de urgență, confirmând astfel, implicit, faptul că, în adoptarea acestora, s-a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți noile legi ale Justiției, la o zi după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea prin care a respins sesizările USR, AUR şi Avocatul Poporului cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în Parlament, relatează Hotnews.
document-2022-11-18-25912144-0-avizul-comisiei-venetia