Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare” – anunță Hotnews.
Potrivit noii strategii Schengen a Comisiei Europene, prezentată miercuri pe siteul Comisiei, se” solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiilepentru aplicarea acquis-ului Schengen”.
O zonă Schengen mai incluzivă va crește securitatea pentru UE în ansamblu, îndeplinind în același timp și așteptarea legitimă a acestor țări și obligația legală de a adera la. Acesta va contribui la consolidarea încrederii reciproce. ”Acum revine Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca aceste state membre să devină parte a Schengen”- se afirmă într-un comunicat publicat, ieri, pe siteul CE.
Același lucru, se mai afirmă în document, se va aplica și pentru Cipru odată ce a finalizat evaluarea necesară. De asemenea, deși nu face parte din spațiul Schengen, Irlanda are acces la sistemul de informații Schengen din martie 2021, ceea ce contribuie la creșterea securității în întreaga UE.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.
” Mișcarea neîngrădită în spațiul Schengen este esențială pentru modul nostru de viață european. Schengen este o mașină bine unsă, dar ca orice mașină, pentru a rezista testului timpului , fundamentele sale trebuie să fie întotdeauna susținute și consolidate. Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”
De asemenea, susține Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, strategia de astăzi ”va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre își vor juca rolul”.
Ce vizează noua Strategie
- Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a corpului permanent de pază de frontieră și de coastă european; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, colegiuitorilor să adopte rapid propunerea Noului Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
- Consolidarea internă a spațiului Schengen , deoarece cooperarea strânsă între statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
- Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței : Comisia propune astăzi o revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
- Extinderea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
Comisia a mai propus să se revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. Modificările includ accelerarea procesului de evaluare, precum și o procedură rapidă în caz de deficiențe semnificative care ar putea pune Schengen în ansamblu în pericol. De asemenea, se va acorda mai multă atenție politică evaluărilor Schengen, deoarece rezultatele lor vor fi incluse în raportul anual privind statul Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare îmbunătățită pentru respectarea drepturilor fundamentale.