O problemă la fel de gravă precum cea creată de criza economică este criza resurselor umane, fenomen posibil de anticipat de câţiva ani, nu doar o criză sectorială, ci una generalizată, a declarat deputatul Camelia Gavrilă. Criza resurselor umane pare a se extinde spre toate componentele economiei naţionale.
„Piaţa forţei de muncă plăteşte astăzi tribut fenomenului de îmbătrânire a populaţiei active, datorat, în principal, exodului masiv al forţei de muncă tinere, spre ţările din vestul continentului. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în toţi aceşti ani, aproximativ 2,8 milioane de cetăţeni români apţi de muncă au ales să-şi trăiască viaţa în afara graniţelor ţării, majoritatea acestora preferând migraţia din raţiuni economice”, a declarat Gavrilă.
Alte statistici, precum cele realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, indică un număr de emigranţi români apropiat de 3,5 milioane persoane. Toate aceste cifre şi statistici îngrijorează profund prin amploarea fenomenului şi dificultatea diminuării acestuia.
„Dintre ţările de destinaţie, se desprinde detaşat Italia, unde se estimează că ar trăi, în prezent, aproape un milion şi jumătate de români, urmată de Spania, cu aproape un milion de persoane şi Marea Britanie, unde se înregistrează, în pofida Brexitului, în jur de 400.000 de conaţionali”, a mai afirmat deputatul.
Criza resurselor umane se adâncește și mai tare
Salariile mici, în comparaţie cu cele din ţările cu economii mai dezvoltate, sunt cauza principală a emigrării forţei de muncă, cu precădere a celei tinere sau mediu calificate, în timp ce în cazul absolvenţilor de învăţământ superior se adaugă tentaţiei salariale şi percepţia unui plus de prestigiu social pe care l-ar conferi exercitarea profesiei pentru care s-au pregătit într-o ţară cu potenţial economic dezvoltat, a subliniat deputat PSD de Iaşi Camelia Gavrilă.
Pentru a depăşi această criză acută, se impune elaborarea unui set de măsuri care să revigoreze un domeniu extrem de sensibil şi să conducă la repatrierea unei părţi cât mai însemnate din „diaspora românească”, dar şi recuperarea unui însemnat potenţial economic şi social, reprezentat de tinerii NEET (not in employment, education or trening), adică adolescenţii şi tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu sunt activi pe piaţa muncii şi nu sunt nici implicaţi în educaţie sau în alte programe de formare (pentru România, estimările arătă că se circumscriu acestei categorii aproximativ 450.000 de persoane).
În prezent, programul Guvernului României cuprinde o serie de măsuri, multe dintre ele concretizate deja sau în curs de implementare: majorarea salariilor prin noua lege a salarizării, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1900 lei lunar de la 1 ianuarie 2018, lansarea de programe menite să stimuleze capacităţile antreprenoriale (Programul Start-Up Nation), cu toate dificultăţile şi întârzierile unor etape, crearea cadrului legal necesar revigorării învăţământului dual şi a celui profesional.
Ce se poate face
Modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, avizată favorabil şi de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, prevăd că, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei, astfel:
- angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, pe o perioadă de 12 luni, şi cei care încadrează absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap, pe o perioadă de 18 luni, primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei;
- angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
- angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de 2.250 lei.Au fost aduse modificări Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior. În acest sens, angajatorii care încheie, în condiţiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată anterior era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor, şi 1.350 lei, în cazul absolvenţilor, deci modificări importante şi benefice.
România se află într-o situaţie dificilă din punctul de vedere al asigurării resurselor umane pentru dezvoltare, atât sub raport calitativ, cât şi cantitativ.
About The Author
