Reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani, potrivit unei propuneri legislative iniţiate de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.
Printre taxele enumerate în anexă se numără:
- impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoana juridică română
- impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă,
- impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală,
- impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din arendă,
- impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi, impozit pe veniturile sub forma de dividende,
- impozitul pe veniturile din pensii, contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate
- impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
- impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, contribuţia la Fondul pentru mediu
De asemenea, actul normativ prevede pedeapsă de la 2 la 7 ani de închisoare pentru stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.
Alte infracțiuni de ecaziune fiscală mai sunt considerate şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
- evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, ş.a.m.d.
Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro limitele pedepsei se majorează cu jumătate, mai menţionează proiectul de act normativ.
Achitarea prejudiciului duce la reducerea pedepsei la jumătate, iar dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 euro se poate aplica amendă.
Datorii la stat? Pușcăria te mănâncă
Deși acest proiect este exact așa cum și l-ar fi dorit neînfricatul lider care acum este în pușcărie, liberalii au ceva de spus împotriva lui.
„Avem mai multe proiecte depuse de domnul Teodorovici, dar acesta a atras atenţia pentru că pare, aşa, o răzbunare a domniei sale împotriva sectorului privat. E un proiect abuziv şi clar se duce către sectorul privat. Ceea ce nu spune Eugen Teodorovici, şi aici ar trebui să vedem care este opinia domniei sale, este că mai mult de jumătate din datoriile către contribuţii sunt ale companiilor de stat, ceea ce înseamnă că domnia sa trimite la puşcărie toţi directorii companiilor de stat şi unele companii de stat au răspundere până la ministru şi s-ar putea ca unii miniştri să trebuiască să meargă la puşcărie. De aceea nu este un proiect care poate fi luat în seamă sau un proiect serios. Pentru că ştim că pentru companiile de stat vine cu iertări de datorii şi apoi se îndreaptă împotriva sectorului privat. Este încă o armă cu care Teodorovici se răzbună pe sectorul privat, dar aşa cum arată situaţia, astăzi, trebuia să înceapă cu plata datoriilor companiilor de stat şi apoi să meargă către privat”, a precizat senatorul liberal Florin Cîţu.