Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a anunțat luni că a deschis o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin care cere anularea deciziei Consiliului JAI din data de 8 decembrie și recunoașterea dreptului României de a face parte din Spațiul Schengen.
Documentele au fost depuse şi înregistrate luni 6 februarie la Tribunalul UE, care este o instanţă specializată a CJUE, cu sediul la Luxemburg.
Într-o postare pe Facebook, Eugen Tomac a explicat că s-a adresat CJUE ”pentru că suntem toţi cetăţeni europeni cu drepturi egale; pentru că niciun stat nu are dreptul să sfideze Tratatele UE; pentru că nimeni nu are dreptul să refuze un drept câştigat de peste 20 de milioane de cetăţeni europeni; pentru că este obligația noastră să luptăm pentru Dreptate, Demnitate şi Libertate; pentru că România merită în Schengen”.
Europarlamentarul PMP precizează că a luat decizia ”în urma unor ample consultări cu juriști de excepție din mai multe state ale Uniunii Europene”.
Totodată, Eugen Tomac subliniază că demersul său ”are un scop precis”, mai exact ”anularea deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 și recunoașterea dreptului României de a fi în Schengen!”
”Am așteptat mult prea mult doar pentru a suferi o nouă înfrângere. Iar eu sunt hotărât să înving. României i se va face dreptate!”, subliniază Eugen Tomac.
Într-un comunicat de presă, Eugen Tomac a mai explicat că acţiunea sa nu opreşte procesul de negociere a României cu Austria şi nici al Bulgariei cu Olanda. ”El doar va scoate în evidenţă lipsa de loialitate a unor guverne şi instituţii europene faţă de Tratat şi legislaţia europeană” şi, consideră el, ”va obliga Consiliul Uniunii Europene să adopte decizia corectă de acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, proces amânat nejustificat de mai bine de 12 ani”.
Eugen Tomac spune că acțiunea sa îşi are temeiul în art. 263 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). El cere Curţii să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie 2022, decizie care nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croaţiei, însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 din TFUE.
Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spaţiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să ţină cont strict de condiţiile de evaluare Schengen, pe care România le îndeplineşte, respectiv va fi un vot pozitiv.
În decembrie, ministrul austriac al afacerilor europene a afirmat că primirea României și Bulgariei în Schengen se va putea face doar după reformarea politicii de azil a UE.
În replică, președintele Iohannis a declarat că va continua discuțiile astfel încât România să își atingă cât mai repede obiectivul propus – aderarea la Spațiul Schengen.