Fitch: Majorarea pensiilor cu 14% va crea mai puține probleme bugetului decât o mărire drastică a lor

Andrei Enăchescu

6 ani ago

Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă. Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Propunerea Guvernului României vizând majorarea pensiilor cu 14% începând din septembrie ar reduce provocările la adresa consolidării finanţelor publice comparativ cu o creştere de 40% bugetată anterior dar cu toate acestea eventuala majorare va depinde de calculele politice anterioare alegerilor, este de părere agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.

Potrivit experților, o majorare semnificativă a pensiilor rămâne un risc la adresa prognozelor fiscale de bază.

Atât majorarea pensiilor cât şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României. Un element sensibil pentru rating ar fi o deteriorare semnificativă a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, de exemplu de pe urma unui eşec în a compensa sau a amâna majorarea pensiilor în actualul context de cheltuieli şi/sau implementarea unei strategii credibile de consolidare pe termen mediu după şocul provocat de pandemie.

„Cu cât va fi mai mare majorarea pensiilor, cu atât va fi mai mare provocarea de a introduce măsuri de compensare care ar evita declanşarea acestui element sensibil pentru rating”, avertizează Fitch. Potrivit agenţiei de evaluare, o majorare de 14% a pensiilor ar creşte în mod permanent cheltuielile bugetare anuale cu 1-1,2 puncte procentuale din PIB începând cu 2021, în timp ce majorarea cu 40% ar creşte cheltuielile anuale cu 4 puncte procentuale”, spun oficialii Fitch.

Majorarea pensiilor prea mult ne va crea probleme

De asemenea, Fitch este de părere că flexibilitatea bugetară este limitată şi ar putea fi nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a atenua impactul crizei Covid-19, însă măsuri compensatorii, precum creşterea TVA, s-ar putea dovedi nepopulare şi riscă să afecteze revenirea economiei.

Pe de altă parte, Fitch consideră că fondurile disponibile României în cadrul programului UE de revenire este posibil să fie consistente şi ar trebui să ofere un sprijin pe termen mediu pentru finanţele publice.

„Modul în care autorităţile vor răspunde la deteriorarea fiscală va influenţa şi decizia Fitch în ceea ce priveşte perspectiva negativă asociată ratingului suveran „BBB minus” acordat României. Cadrul fiscal din România este printre cele mai slabe din UE, iar progresele în ancorarea ţintelor fiscale pe termen mediu au fost limitate. Există spaţiu pentru îmbunătăţire, în special având în vedere perspectivele unui sprijin substanţial din partea fondului UE, însă perspectivele politice incerte creează riscuri negative”, susţine Fitch.