Legea privind aducerea rezervelor de aur în țară a fost trimisă la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
„Distinct de motivele de neconstituţionalitate ce au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale – care, prin Decizia nr. 414 din data de 26 iunie 2019, a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României sunt constituţionale în raport cu criticile formulate – considerăm că soluţia legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament”, se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.
Potrivit șefului statului, soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.
„Una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale. Or, intervenţia legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecinţă limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuţiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creşterii costurilor de finanţare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din Statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor”, a declarat Iohannis.
Legea privind aducerea rezervelor de aur în țară, trimisă la reexaminare
În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa -, iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
Preşedintele Iohannis apreciază că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în Statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR.
„Elaborarea şi implementarea politicii monetare reprezintă atribuţii exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci şi cu BCE şi să urmărească eficientizarea activităţii băncii centrale”, spune preşedintele.
Şeful statului precizează că, deşi România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea acestei monede.
„Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergenţa juridică a legislaţiei băncii centrale naţionale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergenţă nominală şi îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, menţionează el.