Lista cu prizonieri de război și deportați români decedați în Rusia între 1941 și 1956 a fost publicată de Ministerul Afacerilor Externe după o laboriasă muncă de cercetare realizată de Ambasada României la Moscova.
Este vorba despre Lista nominală integrală a 20.718 prizonieri de război (militari) și „Internați” (civili deportați) români, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cimitire şi locuri de înhumare multinaţionale pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse.
20.718 este numărul maxim de prizonieri de război şi “internaţi” civili – cetăţeni români decedaţi în Rusia care a putut fi identificat în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea diplomatică timp de 10 ani (2009-2019).
Lista cu prizonieri de război și deportați români decedați în Rusia între 1941 și 1956
Lista cu prizonieri de război și deportați români decedați în Rusia între 1941 și 1956
Scoaterea la lumină şi aducerea la cunoştinţa urmaşilor şi opiniei publice din România a datelor de identificare ale foştilor prizonieri de război şi deportaţi români care nu s-au mai intors niciodată din Rusia reprezină o PREMIERĂ pentru istoriografia românească. Totodată, rezultatul final al cercetărilor arhivistice ale Ambasadei României la Moscova în problematica prizonierilor de război şi victimelor române ale celui de al Doilea Război Mondial are o simbolistică aparte, dat fiind contextul marcării, în anul 2020, a 75 de ani de la încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale.
Lista nominală, întocmită în ordine alfabetică, a celor 20.718 militari prizonieri de război şi civili “internaţi” români decedaţi şi înhumaţi în Rusia poate fi consultată pe acest site al Ambasadei României la Moscova, la Relaţii Bilaterale / Comemorarea Eroilor Români, pct.6: AICI
Lista este însoţită de Anexa “Locurile de amplasare a cimitirelor multinaţionale de pe teritoriul actualei Federaţii Ruse, în care sunt înhumaţi prizonieri de război și „internați” civili români decedați în anii 1941-1956”.
Ambasada semnalează, de asemenea, publicarea în decembrie 2019 (Editura Honterus Sibiu) a monografiei “Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhivistice ruse”, elaborată de Ilie Schipor, ministru-consilier la Ambasada României la Moscova (2009-2019), care a scos la lumină din arhivele ruse şi calvarul celor peste 70.000 de cetățeni români (în majoritate, de origine etnică germană), deportaţi în contextul celui de-al Doilea Război Mondial în lagărele și batalioanele de muncă ale NKVD/MVD pentru a fi folosiţi la „reconstrucția URSS”. Studiul, care vine să întregească fondul documentar al lucrărilor, studiilor, memorialisticii și cercetărilor științifice publicate până în prezent în România, poate fi consultat pe site-ul Ambasadei României la Moscova, la Relaţii Bilaterale / Comemorarea Eroilor Români, pct.2: AICI
Hărți pe regiuni cu locurile de înhumare a prizonierilor români decedați pe teritoriul Federației Ruse (1941-1956)
O cercetare de 10 ani a oficialilor români
Astfel, se încheie un proces care a durat 10 ani de cercetări efectuate de Ambasada României la Moscova în principalele arhive ruse:
- Arhiva de Stat a Federației Ruse (GARF – Государственный архив Российской Федерации / ГА РФ),
- Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA – Российский Государственный Военный Архив / РГВА),
- Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă (RGVIA – Российский государственный военно-исторический архив / РГВИА),
- Arhiva de Stat Economică Rusă (RGAE – Российский государственный архив экономики / РГАЭ),
- Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică (RGASPI – Российский государственный архив социально-политической истории / РГАСПИ),
- Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei (ȚA FSB – Центральный архив ФСБ
России / ЦА ФСБ), - Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federației Ruse (ȚA MO – Центральный архив Министерства обороны Российской Федерации/ЦА МО РФ) ş.a..
„Ambasada României la Moscova adresează mulţumiri colegului Ilie Schipor pentru abnegaţia de care a dat dovadă în munca de cercetare arhivistică şi nu numai şi ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă, E.S. domnul Vasile Soare, pentru încurajarea şi derularea tuturor proiectelor dedicate comemorării zecilor de mii de militari și civili români – căzuţi în luptă, prizonieri de război şi deportaţi -, decedaţi în perioada 1941-1956 pe Frontul de Est, în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi pe teritoriul actual al Federației Ruse. Dumnezeu să le odihnească în pace pe toate victimele de război române din Federația Rusă! Veşnică lor pomenire!”, spun oficialii Ambasadei României în Rusia.
Comemorarea eroilor României
Comemorarea eroilor României (persoane civile și militare care au decedat în timpul şi din cauza conflictelor armate ca urmare a îndeplinirii unui serviciu comandat) în Federația Rusă este reglementată prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la București (la 8 noiembrie 2005), ratificat de către România prin Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006 și de către Rusia prin Legea federală nr. 190-FZ din 9 noiembrie 2006 (Федеральный закон от 9 ноября 2006 г. №190-ФЗ).
Atribuțiile și responsabilitățile Ambasadei privind organizarea și desfășurarea activităților cu caracter comemorativ în Federația Rusă sunt fundamentate prin Legea nr. 379, din 30 septembrie 2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război:
- „Activitățile pentru comemorarea eroilor României în străinătate sunt organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanțele diplomatice sau oficiile consulare ale României care își desfășoară activitatea în statele respective, în colaborare cu alte instituții sau organizații interesate, după caz” (art. 45, pct. 5);
- „reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate păstrează și actualizează permanent evidența mormintelor și operelor comemorative de război românești aflate pe teritoriul statului unde își desfășoară activitatea” (art. 31, lit. b);
Activitatea comemorativă a Ambasada României la Moscova vizează:
- identificarea, în arhivele ruse, a unor informații relevante despre victimele de război române (prizonieri de război internați, civili deportați sau strămutați etc.) decedate în timpul şi din cauza conflictelor armate internaționale;
- descoperirea locurilor de înhumarea a prizonierilor de război și deportaților civili români decedați, în anii 1941-1956, în lagărele NKVD, spitalele speciale și batalioanele de muncă ce au funcționat pe teritoriul Federației Ruse;
- marcarea, prin însemne comemorative, a locurilor de înhumarea a prizonierilor de război și deportaților civili români decedați pe teritoriul Federației Ruse;
- desfășurarea periodică (la Ziua Eroilor, Ziua Armatei și Ziua Națională a României) de manifestări evocatoare și cu caracter comemorativ dedicate victimelor române ale conflictelor armate;
- obținerea, la solicitarea urmașilor persoanelor civile și militate decedate în timpul și din cauza războiului pe teritoriul Federației Ruse, de informații arhivistice privind destinul tragic al înaintașilor neîntorși din război;
- valorificarea – prin intermediul site-ului Ambasadei, a unor manifestări științifice și publicistice cu caracter istoric – a fondului documentar-arhivistic constituit în timp la nivelul reprezentanței diplomatice.
În urma unei laborioase documentări științifice efectuată, în ultimul deceniu, în mai multe arhive de stat ruse, la Ambasadă s-a creat Baza integrală de date privind victimele de război române din Federația Rusă (militari ajunși în prizonierat și civili deportații), pe site-ul misiunii fiind postate informații relevante și utile despre aceste victime (legislația domeniului, lucrări științifice, situații statistice, hărți, fotografii, liste cu morții de război români etc.):
1. Legislație :
- Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război
- Hotărârea nr. 635 din 29 aprilie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a Oficiului National pentru Cultul Eroilor
- Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare romane aflate pe teritoriul Federației Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la București la 8 noiembrie 2005
- Lucrarea „România şi Rusia în timpul primului război mondial 1918-2018”, care reunește comunicările prezentate – de către 16 cercetători români şi ruşi – la Sesiunea științifică organizată la Moscova, de către Ambasadă, pe 29-30 septembrie 2016.
- Lucrarea „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956”, realizată în baza unui acord semnat între Institutul Diplomatic Român şi Arhivele Militare de Stat ale Rusiei, prin contribuția a trei diplomaţi ai Ambasadei şi a doi cercetători ruşi şi publicată în anul 2013 la Editura Monitorului Oficial R.A. Bucureşti.
- Lucrarea “Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhivistice ruse”, elaborată de un diplomat al Ambasadei şi publicată în decembrie 2019 la Editura Honterus Sibiu.
3. Statistică:
- Cimitirele prizonierilor de război şi deportaților români înhumați în Federația Rusă (situație centralizatoare pe republici, ținuturi şi regiuni);
- Cimitirele militare amenajate (la Rossoşka–Regiunea Volgograd, fostă Stalingrad, inaugurat la 25 octombrie 2015 şi Apşeronsk – Ținutul Krasnodar, inaugurat la 26 noiembrie 2018) și cele 29 de monumente comemorative de război românești ridicate în Federația Rusă;
- Cimitirele prizonierilor de război și internaților civili români decedați în Federația Rusă.
4. Lagăre de prizonieri în care au decedat militari și civili români :
- Harta cu amplasarea, pe teritoriul Rusiei, a celor 288 de cimitire multinaționale ale prizonierilor de război străini în care au fost înhumații aproape 30.000 de militari și civili români decedați în lagărele NKVD, spitalele speciale şi batalioanele de muncă sovietice.
- 25 de hărți de detaliu (pe republici, ținuturi şi regiuni) cu locurile de înhumare a militarilor și civililor români decedați pe teritoriul Federației Ruse.
5. Monumente comemorative de război românești în Federația Rusă
- Fișele tehnice (de prezentare) a 29 de monumente comemorative de război românești instalate în ultimul deceniu în Federația Rusă (Notă: în 2019 au fost ridicate încă 5 monumente, care nu au încă fişă de prezentare);
- Listele nominale cu datele de identificare (nume, prenume şi patronim; etnia/naționalitatea; anul nașterii; gradul militar; data decesului și locul înhumării) ale 10.724 de prizonieri de război (militari) și “internaţi” (deportaţi civili) români, decedaţi în perioada 1941-1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cele 29 de locaţii pe teritoriul actual al Federației Ruse unde au fost ridicate monumentele comemorative româneşti.
About The Author
