Măsurile pentru cei cu credite ajută, de fapt băncile

Andrei Enăchescu

6 ani ago

Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă. Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Măsurile pentru cei cu credite ajută, de fapt băncile pentru că amânarea ratelor la credite nu sprijină în mod real debitorii, ci acordă beneficii substanţiale băncilor şi instituţiilor financiare nebancare, spun reprezentanții debitorilor.

Mai mult, condițiile de acordare a „facilităților bancare” sunt chiar mai dezavantajoase decât unele dintre soluţiile propuse de anumiţi finanţatori, consideră asociaţiile care reprezintă consumatorii.

„În opinia noastră, măsurile luate de Guvern nu sprijină în mod real debitorii, acordă beneficii substanţiale băncilor şi instituţiilor financiare nebancare şi sunt chiar mai dezavantajoase decât unele dintre soluţiile propuse din proprie iniţiativă de anumiţi finanţatori. Ordonanţa de urgenţă sprijină mai degrabă sistemul financiar-bancar în loc să îi ajute, aşa cum ar fi fost normal, mai mult pe împrumutaţi, asigurând un climat vădit de dezechilibru într-un context economic şi aşa extrem de dificil”, spun asociaţiile reprezentative ale consumatorilor.

Guvernul ajută băncile

Potrivit ordonanţei adoptate aseara de Guvern, împrumutaţii care înregistrează întârzieri la plata ratelor, anterior declarării stării de urgenţă în contextul pandemiei de coronavirus, nu sunt eligibili pentru a obţine suspendarea ratelor.

În aceste condiţii, asociaţiile arată că Guvernul nu permite redresarea debitorului într-un context de criză, ci îl ajută indirect să ajungă în faza de executare silită, cu toate consecinţele dramatice care derivă asupra familiei debitorului.

Totodată, aceştia subliniază că autorităţile generează împovărarea debitorilor prin capitalizarea dobânzilor din perioada suspendării plăţii ratelor, în interesul sistemului financiar-bancar, fapt nepermis de legislaţia în vigoare.

„Aşadar, pe perioada de suspendare, dobânda aferentă ratelor respective va fi introdusă în soldul rămas de rambursat, asupra noului sold (semnificativ mai mare, în unele cazuri) urmând a se aplica dobânda contractuală. Pe înţelesul tuturor, băncile şi instituţiile financiar-nebancare vor aplica dobândă la dobândă”, mai spun reprezentanții debitorilor.

Mai mult, potrivit documentului, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu bani de la bugetul de stat, alimentat de contribuabili, garantează dobânda capitalizată aferentă creditelor ipotecare în proporţie de 100% pentru sistemul financiar-bancar.

„Aşadar, consumatorul din România (în calitate de împrumutat şi contribuabil) este văduvit direct şi indirect de anumite sume de bani, în beneficiul sistemului financiar-bancar”, spun reprezentanții debitorilor.

Pe de altă parte, vor continua executările silite şi recuperările de creanţe, cu uriaşele probleme şi abuzuri semnalate de consumatori. Reţinerea unei părţi însemnate din venitul debitorului (poprirea), respectiv vânzarea la licitaţie publică a bunurilor acestuia, chiar şi la preţuri ridicol de mici sunt în continuare permise, ordonanţa de urgenţă ignorând solicitările asociaţiilor consumatorilor utilizatori de servicii financiare în legătură cu suspendarea temporară a procedurilor de recuperare de creanţe, respectiv de executare silită.

Băncile iau mai mulți bani de la debitori

Asociaţiile menţionează, în context, că în cazul altor acte normative recente ale Guvernului de susţinere a unor segmente ale mediului de afaceri, amânarea plăţii chiriilor şi a utilităţilor nu a fost însoţită de majorarea ulterioară a acestora. Mai mult, decizia de suspendare a ratelor rămâne la latitudinea băncii sau a instituţiei financiare nebancare, care va analiza cererea debitorului şi o va aproba în condiţiile unor norme emise în termen de 15 zile de către Ministerul Finanţelor Publice.

„Cel mai probabil, şi aceste norme vor fi adoptate de Ministerul Finanţelor Publice la fel cum a fost adoptată şi ordonanţa de urgenţă – împreună cu Banca Naţională a României şi cu industria bancară, fără participarea reprezentanţilor consumatorilor. Măsurile anunţate de către Guvern sunt mai dezavantajoase pentru consumatori în comparaţie cu cele anunţate anterior, din proprie iniţiativă, de unii finanţatori. Este foarte probabil ca, în urma adoptării ordonanţei de urgenţă, aceştia vor renunţa la soluţiile propuse anterior şi vor aplica dispoziţiile ordonanţei de urgenţă. Este neclar dacă implementarea măsurilor anunţate de către Guvern se va face prin act adiţional sau direct în temeiul legii, fiind extrem de important ca într-un asemenea context băncile şi instituţiile financiare nebancare să nu profite de vulnerabilitatea consumatorului pentru a opera şi alte modificări contractuale, astfel cum s-a întâmplat în trecut în numeroase ocazii, în detrimentul consumatorilor”, menţionează oficialii.

În aceste condiţii, asociaţiile de consumatori solicită Guvernului României să procedeze de urgenţă la revederea prevederilor actului normativ, urmată de modificarea substanţială a acestuia, cu participarea activă în procesul decizional a asociaţiilor de consumatori, pentru a asigura un echilibru de opinie şi de legiferare absolut obligatoriu la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene.

„Facem precizarea că, până la acest moment, asociaţiile de consumatori au fost cu desăvârşire ignorate, în ciuda faptului că au fost printre primele care au venit cu propuneri şi solicitări în acest sens, la discuţii participând, conform declaraţiilor publice exclusiv reprezentanţii sistemului bancar şi ai Băncii Naţionale a României”, se mai arată în documentul semnat de Alin Iacob, preşedinte AURSF, Dorinel Tănase, preşedinte CREDERE, Gheorghe Piperea avocat, preşedinte Parakletos şi Alexandra Burada, avocat.