Ministerul Justiţiei va promova desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), unul dintre motive fiind opţiunile magistraţilor consultaţi şi criticile formulate în rapoartele de ţară, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Acesta este de părere că viitorul preşedinte al CSM trebuie să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul Consiliului, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei.
„Ministerul Justiţiei consideră că ar fi extrem de pozitiv, inclusiv ca semnal pentru coeziunea sistemului judiciar, ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de ministrul Justiţiei; o astfel de evoluţie ar răspunde şi criticilor/recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată sciziunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului”, spuneau reprezentanții MJ.
Ministerul Justiţiei consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului preşedinte care va fi ales, trebuie să fie deschis şi constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, MJ îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM, precizează sursa citată.
„Ministerul Justiţiei consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esenţiale ale anului 2020, modificarea legilor Justiţiei şi a Codurilor penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară; începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiţiei va căuta să catalizeze un proces transparent şi cuprinzător, inclusiv la nivelul reprezentării parlamentare, de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse legilor Justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală; acest efort trebuie finalizat prin proiecte care să cuprindă pe cât posibil atât opţiunile concurente ale CSM, organizaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale din domeniul Justiţiei, profesiilor juridice, precum şi ale membrilor Parlamentului din întreg spectrul politic reprezentant în Parlament, în urma unei consistente dezbateri publice şi la nivelul ministerului”, menţionează MJ.
Predoiu a mai arătat la întâlnirea cu conducerea DIICOT că MJ va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare.
About The Author
