Parlamentarii UDMR, Pro România şi cei care reprezintă minorităţile naţionale nu ar trebui să fie complici la modificările aduse Codului penal în Camera Deputaţilor, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
„Fac un apel către colegii din UDMR, Pro România şi parlamentarii minorităţilor naţionale să nu fie complici şi să nu voteze această lege în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională şi unde Liviu Dragnea are o majoritate foarte fragilă. Avem posibilitatea să blocăm acest proiect, deşi unele dintre articole au fost declarate constituţionale, ele au un caracter nociv extraordinar. Nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nicio directivă a UE nu au impus nici scăderea termenelor de prescripţie ca să scape Liviu Dragnea şi alţi infractori, unii dintre ei periculoşi. E vorba şi de infracţiuni de viol, de pedofilie, de trafic de arme, de trafic de droguri. Nu s-a impus abrogarea neglijenţei în serviciu, nu s-a impus abrogarea abuzului în serviciu”, a declarat Ion Stelian.
Toate aceste chestiuni sunt adăugate de către Puterea actuală pentru a face jocul infractorilor în România.
„Dacă vor să fie complici cei din UDMR, dacă cei din UDMR consideră că pentru asta au fost votaţi de etnicii maghiari, să voteze. Eu nu cred că pentru asta au fost votaţi”, a afirmat Stelian Ion la Senat.
Potrivit lui, Liviu Dragnea are nevoie mare de un ministru al Justiţiei, care să dea totuşi acele ordonanţe de urgenţă, pentru că în Parlament este posibil să nu reuşească să treacă. În timp ce toată lumea era cu ochii ațintiți la demisia lui Toader sau remanierea sa, plenul Senatului a adoptat proiectul de modificare a Codului penal, aşa cum a fost elaborat de Comisia specială privind legile Justiţiei.
Modificările codului penal, salvarea de penal al lui Dragnea
Prin proiectul de modificare a Codului penal, care a trecut de Senat, se doreşte salvarea de la răspundere penală a unor lideri politici precum şi anihilarea dosarului angajărilor fictive, este de părere preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), deputatul Marius Paşcan.
„Asta îi preocupă, să îl scoată basma curată să îi spele dosarele şi să îl scoată nevinovat pe Liviu Dragnea. Au tot aşteptat ca Tudorel Toader să promoveze ordonanţele de urgenţă iar Dragnea să scape basma curată. Există un proiect legislativ pe care vor să îl treacă de Camera Deputaţilor, a trecut de Senat, săptămâna viitoare, la Camera Deputaţilor. Se doreşte clar, inechivoc, anihilarea dosarului Bombonica”, a mai spus declarat Paşcan.
Potrivit lui, este deja o tradiţie promovarea de ordonanţe de urgenţă a guvernului care, timp de un an, nu au ajuns în Parlament pentru a fi dezbătute şi produc efecte, iar acelaşi lucru s-ar dori şi în cazul liderului social-democrat.
Între principalele modificări la Codul Penal se regăseşte abrogarea Articolului 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanţă, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut şi în baza acestui articol.
Ce spun unele modificări ale Codului Penal
La articolul 75 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu rnaterial: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice.” 2.
Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
- a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
- b) cel condamnat se află în executarea pedepsei 1n regim semideschis sau deschis;
- c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; (conform CP actual)
- d)instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a indreptat şi se poate reintegra in societate.
(2) in cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) — d).
(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. in acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă. înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) in calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, eliberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin un sfert din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin o treime, când aceasta este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiționate sau care au condus la respingerea acesteia și, în cazul admiterii, atenționarea condamnatului asupra conduitei sale și a consecințelor la care se expune, dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.