Modificările legii educației au fost trimise la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis. În modificări se vorbește despre reducerea numărului de ore, potrivit Ligiei Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.
„Preşedintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011. Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul 1, punctul 4, prin care se realizează reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar”, a declarat Ligia Deca.
Astfel, potrivit acestor noi reglementă„ri, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal.
Această modificare abruptă a Legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcolară, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, dascălilor şi părinţilor. Demersul denotă lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României”, a afirmat Deca, la Palatul Cotroceni.
Modificările legii educației au efecte nedorite
„Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat şi profilul de formare, conţinuturile educaţionale, modalităţile de predare-învăţare şi evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări”, a mai spus Deca. Potrivit ei, reducerea numărului de ore va însemna cel mai probabil un val de concedieri în sistemul de învăţământ, indicând că ar putea fi vorba de câteva mii de posturi indisponibilizate, potrivit liderilor de sindicat.
Proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea educaţiei naţionale fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal. Consilierul este de părere că, legea nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul în care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea educaţiei naţionale, adăugând că în absenţa acestora, planurile cadru se vor modifica în anul şcolar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi.
Legea nu cuprinde nici dispoziţii tranzitorii care să clarifice modul în care modificările vor fi implementate.
„Se poate ajunge în situaţia absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu vor fi şcolarizaţi după trei planuri cadru – cel iniţial, cel vechi, cel curent aflat în implementare până la nivelul clasei a VI-a şi cel viitor care ar trebui dezvoltat până la începutul anului şcolar 2019-2020, conform legii trimise la promulgare. În lipsa acestor prevederi tranzitorii şi finale, cel mai probabil, vom avea o nouă modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute, există riscul ca ele să nu fie finalizate la timp”, a mai afirmat Deca.
Modificările aduse legii presupun o pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru, deşi nu s-a finalizat încă formarea acestora pentru planurile cadru actuale.
About The Author
