Intrarea în vigoare a noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC) stârnește încertitudini care au fost reliefate în şedinţa de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.
„În discuţiile privind condiţiile monetare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată în aprilie de principalele cotaţii ROBOR – implicit de ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară -, dar şi ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai, de o ajustare descendentă, chiar şi în condiţiile controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen”, se arată în minuta BNR.
S-au făcut referiri şi la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăţilor nefinanciare şi la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populaţiei – considerată defavorabilă economisirii -, precum şi la temperarea semnificativă în aceeaşi lună a creşterii ratei medii a dobânzii la creditele noi.
„Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36% al noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, IRCC – calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 şi aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate şi implicaţiile acestei schimbări asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici”, se spune în minuta BNR.
De asemenea, a fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condiţiile continuării deteriorării poziţiei externe a economiei evoluţia lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflaţiei şi a încrederii în moneda naţională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruşte a sentimentului pieţei financiare internaţionale şi/sau a modificării percepţiei asupra riscului asociat economiei/pieţei financiare locale.
„S-a observat că majorarea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat uşor şi în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7%, în condiţiile în care scăderea dinamicii componentei în lei – regăsită în principal la nivelul creditelor de consum şi atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază – a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 65,8%”, potrivit minutei BNR.
Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului ţintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se şi menţină în jumătatea de sus a intervalului, la valori uşor superioare celor evidenţiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019. Astfel, ea este aşteptată să ajungă la 4,2% în decembrie 2019 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0%, respectiv 3,1%.