Deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), a anunțat, joi, că a hotărât să returneze distincția Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, având în vedere atitudinea și poziționarea publică a președintelui Nicușor Dan cu privire la sesizarea Curții Constituționale în privința legii de combatere și sancționare a extremismului, potrivit Agerpres.
„Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziția publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstreze acest Ordin. sancționare a extremismului este unul de relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism. Efectul acțiunilor Președintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”, afirmă deputatul Vexler, într-o postare pe pagina sa de Facebook .
El amintește că tot joi, Curtea Constituțională a României a respins, integral, în unanimitate, sesizarea de neconstituționalitate a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură formulată și de grupurile parlamentare ale Partidului SOS România, Alianța pentru Unirea Oputației Tinerilor. Vexlter punctează că sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan este „aproape identică” cu aceasta, „dar mult mai nocivă pentru întreaga societate”.
„Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : „În esență, Curtea a constatat că adoptarea legii nu a categoriei o ingerință asupra libertății de exprimare, informații și învățătură deoarece în urma aplicării testului de proporționalitate, legea critică și justificarea raportării dreptului comunitar adecvat, sub aspectul dreptului european, al măsurilor adecvate. într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. (…) Totodată, dispozițiile critice întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului vieții intime familiale și private, exigențelor libertății de exprimare”. Regret că printr-un astfel de gest al Șefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile legale făcute de Statutul Românesc de 30 de ani.
El adaugă că, în acest moment, vedem că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei strategii.
„Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniția proiect legislativ esențial pentru o societate democratică și un stat de drept. Mulțumesc Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate ale Maghiarilor din România și Grupului Național acordate pentru acțiunile minorilor în aceste căi cât și necesitatea proiectului”, mai spune, în postarea de pe Facebook, deputatul care are comunitatea evreiască.
Nicușor Dan sesizează la CCR aberațiile legii Vexler
Șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării culturilor și a persoanelor vinovate de săvârșirea de către oameni a războiului și a criminalității pentru infracțiunile de infracțiune. privind unele măsuri pentru prevenirea și antisemitismului.
Președintele sale că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale .
Nicușor Dan subliniază că „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societăților, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată , cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar . polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități ”, spune el.
Șeful statului invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității legii clarității și previzibilității .
El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist .
„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practici neunitare și instabilitate cu infracțiunile mai serioase ale societății menționate . sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani , respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individuală și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textului legal cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă Nicușor Dan.
Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
Nicușor Dan se referă și la lipsa de claritate a noțiunilor de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.
„Este lesne de observat că definiția citată este circulară semn, deoarece lămurește numai sensul noțiunilor de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește, atribute sau xenofobe . incriminate de art I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestor noțiuni de organe judiciare competente (parchetele și instanțele). judecătorești)”, mai afirmă el.
Nicușor Dan aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).