CCR: Fără pensii speciale pentru aleșii locali. Nu e constituțional

Andrei Enăchescu

8 ani ago

Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă. Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Curtea Constituţională a României a decis că legea privind Codul administrativ, care prevede pensii speciale pentru aleşii locali, este neconstituţională în ansamblul său.

CCR a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de grupurilor parlamentare ale PNL, USR şi PMP, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis şi a constatat că legea privind Codul administrativ este neconstituţională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum şi celor ale art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie.

„Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat cu prilejul declanşării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(1) şi art.2 alin.(1) şi (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social”, declară Curtea Constituţională.

Pe de altă parte, Curtea a reţinut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie.

Iohannis: Fără pensii speciale pentru aleșii locali

Preşedintele României a trimis, pe 31 iulie, la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ.

Iohannis susţinea că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor – ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate. Iohannis invoca în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului.

El mai susţinea că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului – cel referitor la cazurile de incompatibilitate.

Preşedintele mai atrăgea atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru. Pe de altă parte, în sesizarea PNL şi USR pe aceeaşi lege se arăta că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.