În cadrul investițiilor făcute în domeniul irigațiilor de către Ministerul Agriculturii în perioada mandatului lui Petre Daea s-a strecurat și un punct de irigații la Borcea de Sus, județul Călărași.
Principalul beneficiar al acestei investiții publice era, conform programul lui Daea, ferma Agrozootehnica Pietroiu. Aceasta este deținută de familia lui Sorin Paul Stănescu, cel care i-a fost naș de cununie fiului lui Liviu Dragnea.
Cercul relațiilor din această afacere pe bani publici se închide cu Darius Vâlcov, omul de încredere al lui Dragnea: firma pe care Vâlcov ar fi controlat-o, conform unei anchete DNA, a primit contractul ca să realizeze amenajarea de irigații.
Ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea, stabilea în 2017 ca printre primele amenajări de irigații care aveau să fie modernizate în programul național de refacerea a infrastructurii de irigații era și cel de la Borcea de Sus, comuna Borcea, județul Călărași. Amenajarea de irigații din Călărași trebuia să se regăsească printre zecile de stații de pompare și canale modernizate care să ofere marilor ferme sau asociațiilor de profil apă de irigații.
Un miliard de euro ar trebui să cheltuie Ministerul Agriculturii, conform promisiunilor făcute de Petre Daea, în refacerea și modernizarea sistemului național de irigații până la sfârșitul acestui an. Investiția a fost de fapt în recondiționarea și modernizarea sistemului de irigații realizat de Nicolae Ceaușescu.
În realitate, s-a alocat cam 15-20% din această sumă imensă. Însă, de o mică parte din această investiție publică ar fi trebuit să beneficieze și cea mai izolată fermă agricolă din România.
Investiția
În 2018, Ministerul Agriculturii și subordonata Agenție Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) alegeau amenajarea de la irigații de la Borcea de Sus ca să fie pe lista primelor investiții din bani publici în sistemul de irigații.
Amenajarea de irigații Borcea de Sus, județul Călărași, presupunea, conform programului național, reabilitarea a trei stații de pompare (SPA km 338, SPA km 64+200, SPR Baital), a șase canale de aducțiuni, a opt stăvilare, zece podețe, patru deversoare şi un un canal de golire.
Omul lui Vâlcov a dat banii firmei controlată de Vâlcov
ANIF a ales în urma unei licitații să facă aceste lucrări cu Aceti SRL din Slatina.
Aceti SRL din Slatina are ca acționar principal, cu 99,98%, pe SRL-ul denumit Topnef Reciclare. Celălalt acționar este Gheorghe Aurel Deaconu. Acționarul unic al Topnef este Cristian Nicolae Deaconu. Datele au fost obținute cu ajutorul aplicației termene.ro.
Aceti a primit până acum de la ANIF doar undeva la 16 milioane de lei, așa cum reiese din datele pe care le-am primit de la instituție.
Mai precizăm că în momentul în care ANIF a ales firma Aceti SRL, agenția era condusă de Florin – Ionuț Barbu. Acesta este un apropiat și un vechi colaborator al lui Darius Vâlcov. Barbu a fost director economic din Primăria Slatina în perioada când Vâlcov era primarul orașului.
Reprezentanții ANIF ne-au transmis că în vara anului 2020, amenajarea de la Borcea de Sus a fost funcțională. Aceti a realizat următoarele lucrări în cadrul contractului cu ANIF:
- reabilitarea stației de pompare plutitoare SPA Km 64+200 și a rețelei de aducțiune din amenajarea Borcea de Sus – Valoare executată de 5,75 milioane de lei cu TVA.
- reabilitarea stației de pompare plutitoare SPA Km 338 – valoare realizată de 10,74 milioane de lei cu TVA.
Datele care îl leagă pe Vâlcov de ACETI
Aceti SRL ar fi fost măcar până în perioada 2012-2013, conform procurorilor DNA, controlată de Darius Vâlcov. Pe metoda Tel Drum, în calitate de primar al Slatinei, acesta a privatizat Aceti, societatea locală de construcții.
Fosta firmă a Consiliului Local Slatina a fost privatizată în 2009, în mandatul de primar al lui Vâlcov, cu prejudicierea bugetului local, conform Curții de Conturi. Un raport al instituției din 2014 menționa „vânzarea neeconomicoasă a acțiunilor SC Aceti SA” după ce în licitația pentru privatizarea firmei orașului s-a înscris și Imobiliare Consloc SRL Slatina, deținută tot de Consiliul Local, care nu avea astfel niciun interes real în preluarea Aceti, singura sa intenție fiind scăderea prețului de achiziție în favoarea câștigătorului licitației, Rupiah SRL, „aspect care a condus la nerealizarea de venituri din vânzarea acțiunilor în sumă de 633.345,3 lei”.
Potrivit DNA, atât Aceti SRL, cât şi Rupiah SRL erau ale lui Darius Vâlcov, care a picat în 2015 testul poligraf, întrebat fiind dacă a controlat activitățile comerciale ale acestora. Ulterior, Aceti SRL a fost preluată de Cristian Nicolae Deaconu.
În ultimii doi ani am încercat să luăm legătura lui Darius Vâlcov pentru a ne preciza dacă a avut, așa cum susțin procurorii, sau mai are vreo legătură cu firma Aceti. Nu ne-a răspuns la mesaje, nici măcar la cele de pe whatsapp pe care le-a citit așa cum arată aplicația atunci când un mesaj este vizionat de destinatar.
La momentul investiției o singură fermă avea nevoie de irigații
Conform datelor din planul național de irigații promovat de Daea în zona amenajării de la Borcea de Sus, doar ferma Agrozootehnica Pietroiu ceruse subvenții de stat pentru irigații prin PNDR, semn că avea nevoie de apă și că avea și instalații secundare de a prelua apa adus de până la Borcea de Sus.
Această fermă agricolă este deținută de familia lui Sorin Paul Stănescu. Ferma este una dintre cele mai izolate din România. Pentru a ajunge la ea trebuie să treci Dunărea cu bac, transport care este controlat de aceeași fermă.
Pe bucata de pământ înconjurată de brațele Borcea și Mălina ale Dunării, familia Stănescu are o concesiune de peste 6.300 de hectare de la Administrația Domeniilor Statului. În acte, ferma Agrozootehnica Pietroiu este deținută de Doina Mariana Stănescu, soția lui Sorin Paul Stănescu.
ANIF ne-a transmis că în acest an, până în luna august, Agrozootehnica Pietroiu nu a cerut să primească apă de irigații de la amenajarea de la Borcea de Sus.
Sorin Paul Stănescu, portret pe scurt
Omul de afaceri este implicat din 2018 într-un dosar de corupție instrumentat de DNA. Sorin Paul Stănescu a fost trimis în judecată joi de DNA într-un dosar de corupție referitor la afaceri imobiliare făcute cu fostul primar PDL al Sectorului 6, Cristian Poteraș, și terenuri ale Institutului Pasteur, anunțau procurorii acum doi ani într-un comunicat.
În același an, 2018, el a intrat în centrul atenției opiniei publice după ce a fost de acord să fie nașul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea, Ștefan Valentin Dragnea. Astfel, Stănescu devenea cumătrul lui Liviu Dragnea. Înaintea ceremoniei, Stănescu recunoștea că îl cunoaște de mult timp pe Dragnea.
”De aproape 30 de ani am o relație de prietenie cu familia Dragnea. Pe cel al cărui părinte spiritual urmează să-i fiu, l-am cunoscut de când era mic, ca un apropiat al familiei și sper ca în decursul existenței sale să mă fi numărat printre cei care i-au influențat în mod pozitiv drumul profesional și social. Având în vedere aceasta situație, am considerat că a răspunde pozitiv solicitării sale si a celor două familii implicate în această căsătorie, de a deveni naș celor doi tineri, este nu doar o confirmare a unei prietenii vechi, ci și un gest creștinesc. Am acceptat, alături de soția mea, Doina, să facem acest demers fără a ține cont de poziția politică sau activitatea publică a vreunuia dintre cei patru părinți ai viitorului cuplu”, transmitea atunci Stănescu într-o scrisoare publică.
Programul Național de Irigaţii
Programul național de irigații reprezintă cea mai importantă investiție realizată, după Revoluția din 1989, de statul român în agricultură. Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, este cel care a pregătit investiția de un miliard de euro încă din 2015. În 2016 programul a fost gata pentru a fi asumat de guvernul de la acel moment. A fost nevoie de acest proiect pentru că se estimează că din 1980 până în 2011, România ar fi suferit, conform specialiștilor de la Ministerul Agriculturii, pierderi de aproape trei miliarde de dolari din cauza secetei.
La finalul investițiilor, în anul 2020, ar trebui să fie apă pentru irigații în regiunile din sudul şi sudul-estul României. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), instituție din subordinea Ministerului Agriculturii, administrează investiția în programul de irigații.
În programul național de irigații din 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern 793, se prevede că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sub condiția asumării de către Guvern, prin hotărâre, a Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, va primi în perioada 2016-2020 suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații, după cum urmează: în anul 2016, 145 milioane euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului.
About The Author
