Un raport de cercetare despre ştirile de tip fake news şi efectul acestora în România, intitulat ”Stop coronavirus disinformation”, a fost lansat și publicat recent de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, anunță paginademedia.ro.
„Elementul central inclusiv al naraţiunilor antivaccinare în această perioadă este tripleta teama de efecte secundare/ ideea că vaccinul e obţinut prea repede/ lipsa de încredere în eficacitatea lui, potenţată şi de episodul Astra-Zeneca din primăvară” – este una dintre concluziille Stop Coronavirus Disinformation.
Potrivit studiului, mare parte a românilor – aproape două treimi – pretind că au identificat ştiri false despre coronavirus în această perioadă, în fiecare săptămână sau chiar mai des.
De asemenea, „focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general.”
Şi, „în loc să se extindă la vaccinul antiCOVID o relativă încredere pe care românii o aveau înainte de pandemie în vaccinare, s-a extins teama de efectele secundare ale vaccinului antiCOVID în percepţia vaccinării în general, sperăm, pe un termen relativ scurt.”
Iată câteva idei din raport, extrase de paginademedia.ro:
– „Publicul din România este sensibil mai optimist decât cel general european privind timpul necesar pentru revenirea economică post-pandemie.”
– „Nu doar fake news-ul deformează modul în care publicul percepe realitatea. Fake news-ul îşi face loc şi pentru că sursele oficiale de informaţie sunt greoaie, inaccesibile, nu răspund aşteptărilor dar, mai ales, nu prezintă destulă încredere.”
– „Fake news-ul apare pe un deficit cronic de încredere în sursele sau în versiunea oficială a ştirilor, indiferent cât de raţională ar fi aceasta.”
– „Publicul are propria evaluare asupra frecvenţei ştirilor false: 68% dintre români pretind că au identificat ştiri false despre coronavirus în această perioadă în fiecare săptămână sau chiar mai des.”
– „Deşi virusul a adus nu doar boala, ci şi restricţii nemaiîntâlnite de generaţii, acest lucru nu a crescut neapărat apetitul publicului faţă de vaccinare.”
– „Focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general.”
– „În loc să se extindă la vaccinul antiCOVID o relativă încredere pe care românii o aveau înainte de pandemie în vaccinare, s-a extins teama de efectele secundare ale vaccinului antiCOVID în percepţia vaccinării în general, sperăm, pe un termen relativ scurt.”
– „Elementul central inclusiv al naraţiunilor antivaccinare în această perioadă este tripleta teama de efecte secundare/ ideea că vaccinul e obţinut prea repede/ lipsa de încredere în eficacitatea lui, potenţată şi de episodul Astra-Zeneca din primăvară.”
– „Nu suntem direct victimele războiului informaţional promovat de state concurente ale Occidentului, ci indirect, filtrat prin ocaziile în care propriile noastre instituţii nu reuşesc să îşi menţină credibilitatea. Desigur, este mai uşor să decredibilizezi decât să rămâi credibil dar, până la urmă, de aceea există comunicare strategică.”
– „Deşi nu a avut o naraţiune specifică, unitară şi coerentă pe durata acestei pandemii (cel puţin până la acest moment), şi deşi a fost ţintă a unor mesaje strategice de decredibilizare, UE rămâne un actor perceput pozitiv de către publicul din România în contextul acestei crize.”
– „Raportul a demonstrat că naraţiunile de sănătate publică forjate de China în pandemia de coronavirus au avut menirea de a vinde atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional „excepţionalismul medical” al Chinei. În spatele acestui „excepţionalism medical” se află modelul politic promovat de China, respectiv, modernizare fără democratizare.”
– „Raportul a demonstrat că Beijingul a recurs la practici inclusive – o propagandă relativ benignă – pentru a-şi promova excepţionalismul medical şi, concomitent, pe cel politic.”
