Reabilitarea termică a clădirilor poate reduce factura la încălzire chiar şi cu 40%, se arată într-un studiu realizat de Asociaţia Energia Inteligentă.
„Izolarea corespunzătoare a locuinţei determină reduceri ale costurilor anuale cu energia de până la 40% şi asigurarea unor condiţii de igienico-sanitare optime desfăşurării vieţii în interiorul acestei locuinţe. Alături de economia realizată, reducerea emisiilor de CO2 este considerabilă, contribuindu-se astfel la protejarea mediului înconjurător şi cel mai important este că această investiţie în eficienţă energetică stopează „aruncarea banilor pe fereastră”, se recuperează costurile în 4,31 ani şi ulterior vor produce „venituri„ pentru proprietarul casei”, se arată în studiu.
Studiul s-a realizat pe o casă care se găseşte din punct de vedere al consumului de energie peste nivelul casei termo energetice, având un consum cu 58% mai mare decât consumul de energie al unei case energetice şi la un nivel de 46% mai mare decât în cazul casei igienico-sanitară.
În urma calculelor efectuate se constantă că pierderile cele mai mari se înregistrează prin placa peste subsolul neîncălzit circa 38% din total.
Aceasta se datorează suprafeţei mari a acestei părţi a construcţiei, parte total neizolată, precum şi a faptului că subsolul este îngropat doar în partea nordică, partea vestică şi estică fiind doar parţial îngropată, iar partea sudică complet în contact cu aerul.
Reabilitarea termică a clădirilor: pe unde se pierde căldura
Alte 25 de procente se pierd prin pereţii exteriori, iar 21% prin ferestre.
„Putem concluziona: suprafeţele vitrate sunt importante ‘consumatoare’ de energie, pierderile prin aceste tipuri de elemente crescând mult cu suprafaţa; grinda neizolată de asemenea este un important „consumator” de energie, chiar dacă suprafaţa acesteia este mică”, se mai arată în studiu.
Potrivit cercetătorilor, nu se pune accent suficient încă de la proiectarea construcţiei pe aceste aspecte.
„Se poate aprecia ca la realizarea acestei case (cea pentru care s0a realizat studiul n.r.) nu s-au respectat normele de proiectare termotehnică, suprafeţe importante nefiind izolate, cu consecinţe importante asupra pierderii de energie. Plecând de la costul mediu al gazelor naturale şi energie electrică s-a determinat comparativ casa studiată şi casele de referinţă (teoretic optimă igienico sanitară, optima termoenergetica şi cea cu consum normat)”, au arătat autorii studiului.
Acest exemplu arată importanţa limitată acordată în prezent proiectării termotehnice a clădirii şi mai ales a lucrărilor de verificare şi avizare a proiectelor de organele administraţiei locale, au mai spus aceştia.