Republica Moldova votează duminică, 28 septembrie 2025, într-un scrutin care nu decide doar componența unui nou parlament, ci direcția strategică a țării. Competiția politică este limpede: Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare și condus în Legislativ de Igor Grosu, încearcă să-și conserve majoritatea pentru a continua agenda de integrare în Uniunea Europeană, în timp ce Blocul Electoral Patriotic, coagulat în jurul fostului președinte Igor Dodon și al altor figuri pro-ruse, mizează pe nemulțumirea socială și pe mobilizarea electoratului conservator prorus.
Alte formațiuni cu șanse de a trece pragul sunt blocul „Alternativa” al primarului Ion Ceban și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, ceea ce ar putea împinge țara către negocieri complicate după numărarea voturilor. În teren, atmosfera e tensionată, iar miza e explicit geopolitică: aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, obiectiv asumat de președinta Maia Sandu, versus reancorarea într-un spațiu de influență rusesc care promite „stabilitate”, dar aduce dependență.
Ziua votului s-a desfășurat și încă se desfășoară sub presiunea unui război hibrid la vedere. Autoritățile de la Chișinău au raportat în ultimele zile și ore campanii concertate de dezinformare, tentative de cumpărare a voturilor și atacuri cibernetice vizând infrastructura electorală. Un nucleu al acestor operațiuni este atribuit direct Moscovei de oficialii moldoveni, care vorbesc despre „război hibrid” dus cu scopul de a compromite procesul democratic ori de a semăna neîncredere în rezultat. Până la prânz, prezența la urne a avansat constant (26% la ora 13:00), iar atacurile informatice au fost „neutralizate” fără a afecta votarea, potrivit relatărilor din teren
La rândul său, Rusia a ridicat nivelul retoricii chiar în ajunul scrutinului prin intermediul SVR, acuzând NATO și UE că ar pregăti o intervenție militară pentru a influența rezultatul — o narațiune calibrată să inducă panică și să acrediteze ideea unui complot occidental. Mesajul face parte dintr-un repertoriu mai larg de intoxicare informațională practicat deja în alte spații post-sovietice.
Pe buletinele de vot se confruntă partide, dar în subsolul campaniei s-au duelat proiecte geopolitice. PAS promite accelerarea integrării în UE, consolidarea instituțiilor și desprinderea definitivă de dependențele energetice și informaționale față de Rusia.
Tabăra pro-rusă adunată în jurul BEP promite „neutralitate”, prețuri mai mici și o revenire la relații „normale” cu Moscova. În ecuație intră diaspora, care votează masiv pro-european și poate înclina balanța; primele ore ale zilei au reconfirmat mobilizarea în secțiile din străinătate. Indiferent de rezultat, dacă niciun actor nu atinge 51 de mandate din 101, negocierile de după vor decide dacă țara rămâne pe cursul european sau intră într-o zonă gri a compromisurilor.
Rusia a aruncat în joc întreaga gamă de instrumente hibride:
- Dezinformare strategică și operațiuni de panică: mesaje agresive despre o pretinsă invazie NATO, „fraudarea” alegerilor și scenarii de destabilizare post-vot; exact același tipar a fost rulat în ajunul scrutinului.
- Atacuri cibernetice și perturbări tehnice: țintirea infrastructurii electorale și a instituțiilor, cu neutralizarea raportată de autorități în ziua votului.
- Rețele finanțate discret și „armată digitală”: dezvăluirile cunoscute drept „PobedaLeaks” au expus liste cu circa 800 de persoane plătite de organizația „Evrazia”, afiliată fugarului Ilan Șor — instrument cheie în operațiuni de mobilizare și propagandă, potrivit presei publice moldovene.
- Inginerie politică prin partide-paravan: CEC, confirmat de Curtea Supremă, a exclus în august formațiuni apropiate blocului „Pobeda” (partidul Șansă, AUR Moldova– Alternativa Forțelor pentru Salvarea Moldovei –, și Victorie), motivat de finanțări ilegale și ingerință externă. Măsura a scos din cursă o parte din mecanismul electoral al lui Șor, dar a mutat lupta în stradă și online.
- Pregătiri pentru presiune de stradă după închiderea urnelor: avertismente independente au semnalat că Moscova „pregătește condițiile” pentru proteste violente menite să conteste rezultatul și să forțeze o schimbare de putere.
Miza europeană este directă: un mandat clar pentru PAS ar accelera negocierile de aderare și ar consolida cursul pro-occidental, în timp ce o majoritate pro-rusă sau fragmentată ar încetini reformele și ar redeschide axele de dependență față de Moscova – energetică, financiară, informațională. Acest vot cântărește nu doar pentru Chișinău, ci și pentru Kiev, București și Bruxelles, fiind un test pentru capacitatea democrațiilor de a rezista presiunilor hibride rusești.
Până la mijlocul zilei, pragul de validare fusese depășit, iar mobilizarea diasporei a fost vizibilă. Observatorii OSCE/ODIHR sunt pe teren și vor prezenta luni o evaluare preliminară privind corectitudinea procesului. Dincolo de cifre și mandate, verdictul acestor alegeri se rezumă la o alegere fundamentală: cine va scrie regulile jocului în Republica Moldova pentru următorii ani – Bruxelles, prin reforme și standarde europene, sau Moscova, prin dependențe și condiționări. Rezultatul se va simți nu doar între Prut și Nistru, ci pe întreaga hartă a Europei de Est.