România trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care consideră că țara noastră are nevoie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care trebuie să fie graduală, să acopere 3-4 ani.
„România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare – peste 4% din PIB, cel mai mare în UE – şi deficit extern singular, cel mai mare în regiune – între economiile emergente din UE. Deficitul bugetar în 2020 va fi peste 9% din PIB, în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menţionat, care a redus considerabil spaţiul de manevră. Declinul PIB în 2020 va fi, probabil, spre 5% având în vedere valul doi al pandemiei. Deşi regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 şi 2021 în Uniunea Europeană, noi trebuie să iniţiem un proces de corecţie macroeconomică”, a menţionat Daniel Dăianu.
Acesta spune că a văzut şi declaraţia ministrului Finanţelor că se ţinteşte un deficit în 2021 de 7%, care nu este uşor de atins, mai ales dacă în execuţie, în anul acesta ne-am apropia de 10% din PIB, deficitul bugetar.
„Corecţia macroeconomică trebuie să fie graduală, să acopere mai mulţi ani. Eu vorbesc aici despre 3-4 ani, până în 2024, pentru că o viteză prea mare ar reintroduce economia în recesiune. Avem nevoie de un program credibil de corecţie pentru următorii 3-4 ani pentru a ne asigura şi finanţarea”, a mai spus Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal este de părere că dacă vom avea un program credibil, nu am avea nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internaţional.
„Este falsă teza că nu pot fi mărite veniturile fiscale/bugetare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil. Toţi cetăţenii şi firmele să plătească – să se elimine portiţele care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte, rente necuvenite. Eu vorbesc de consolidarea bugetară, nu numai fiscală, deoarece priveşte şi creştere de venituri – ar permite intrarea în MCS2 (ERM2), ca antecamera la zona euro, la orizontul anului 2025”, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
O restructurare de cheltuieli, binevenită în România
Mai mult, acesta a subliniat că este vitală asigurarea de bunuri publice esenţiale pentru economie:
- sănătate publică,
- educaţie publică,
- combaterea schimbării de climă ca ameninţare existenţială,
- infrastructură de bază (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului).
„Starea sistemului de sănătate publică cere nu numai reforme profunde, ci şi resurse suplimentare. Şi în educaţie este valabilă observaţia. Să ţintim venituri fiscale anuale de 30% din PIB peste 3-4 ani, prin eliminarea portiţelor de eludare a fiscului, prin mărirea bazei de impozitare, prin colectare mai bună – digitalizarea ANAF poate ajuta etc. Cu alte venituri proprii, pe lângă cele fiscale, resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câţiva ani. Cu bani europeni resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB. În Europa (UE) şi SUA este la ordinea zilei creşterea veniturilor fiscale/bugetare prin combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale (tax avoidance)”, a mai spus Daniel Dăianu.
Fondurile europene ne vor ajuta considerabil
Banii europeni pot susţine cererea şi oferta agregate interne în perioada de corecţie macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024.
„Se poate realiza corecţie economică concomitent cu redresare şi transformare a economiei dacă procesul de ajustare a bugetului este gradual, realist şi credibil şi dacă se face absorbţie masivă de fonduri europene. Chestiunea macroeconomică este adesea subestimată în dezbaterea publică de la noi. Banii europeni pot ajuta mult restructurarea economiei, în acord cu obiectivele strategice ale UE – sustenabilitate economică şi socială, ecologică”, a adăugat Dăianu.
În 2021, potrivit lui Dăianu, cele mai multe state din UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă, în condiţiile în care vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică.
„Se va ajunge probabil în medie în UE la 4-5% din PIB şi numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 9% dacă nu s-ar efectua ajustări, chiar dacă punctul de pensie ar creşte cu numai 14%. România ar ieşi din tabloul general, ar dispărea efectul de window-dressing al unui deficit comparabil cu cele din regiune. Pieţele nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8-9%”, a mai spus Daniel Dăianu.
