Rezultatele testării internaţionale PISA arată o Românie analfabetă

Andrei Enăchescu

7 ani ago

Elevii ar putea să revină în şcoli cnsu prezență fizică doi elevi confirmați pozitiv învăţământul preuniversitar Reformarea feudalismului clientelar Redeschiderea școlilor bani pentru elevi școlile fără profesori sistemul bugetar Predarea limbii române elevi scolari evaluarea nationala 2019

Rezultatele testării internaţionale PISA arată exact imaginea reală a stării sistemului de educaţie din România, potrivit deputatului Marilen Pirtea.„Se spune că atunci când te uiţi în oglindă, te admiri şi când te compari, te deteşti. Atunci când a fost vorba de o analiză lucidă şi la rece a rezultatelor testării internaţionale PISA am preferat mai degrabă să ne uităm în oglindă. Dar trebuie să conştientizăm că oglinda nu ne mai ajută”, afirmă deputatul.

Începând din anul 2000, România a implementat testarea nivelului de pregătire a elevilor de 15 ani, înscrişi în sistemul instituţional de învăţământ, în cooperare cu OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Testarea cuprinde o baterie complexă de probleme, care indică dezvoltarea cognitivă a elevilor şi alfabetizarea prin cele patru tipuri de capacităţi:

alfabetizarea matematică,
rezolvarea problemelor presupuse de situaţii reale, transdisciplinare,
alfabetizarea la citire
alfabetizarea ştiinţifică.

„Interpretarea rezultatelor testării indică dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu (încheiat la finalul clasei a X-a în România), în trei domenii principale: citire, matematică şi ştiinţe. Aplicarea testării PISA este realizată de un consorţiu internaţional, din trei în trei ani, rezultatele precedentei testări în România datând din 2015, (publicate în 2016), următoarea testare având loc în 2018, iar rezultatele acesteia urmează să fie publicate oficial de OECD în această săptămână”, mai spune deputatul.

Aceste rezultate vor oferi o interpretare de mare acurateţe a modului în care a evoluat nivelul de pregătire şi alfabetizarea elevilor de 15 ani din România, comparativ cu precedentele rezultate şi cu rezultatele internaţionale din ţările în care s-a aplicat testarea.

Rezultatele sunt, în fapt, o fotografie de detaliu a rezultatelor reale pe care învăţământul preuniversitar le obţine în cazul noii generaţii de elevi ce se apropie de finalizarea ciclului de învăţământ obligatoriu

Rezultatele testării internaţionale PISA ar trebui să ne dea de gândit

„Precedentele rezultate obţinute de testările PISA în România nu au fost defel îmbucurătoare, plasând România la finalul clasamentului internaţional (penultima poziţie între cele 28 de state UE, atât la citire, cât şi la rezolvarea problemelor de matematică şi performanţa în ştiinţe, cu o cotă de aproape 40% din elevii de 15 ani care se situează sub nivelul 2 ca performanţe testate). Media analfabetismului funcţional în ţările UE se situează la 20%, iar ţinta strategică de ameliorare a acestui fenomen este de a reduce procentul până chiar la 15% în 2020. Faţă de realitatea europeană, rezultatele elevilor de 15 ani din România indică un fenomen de două ori mai amplu, cu o cotă a analfabetismului funcţional de 40 de procente. Strategia de ameliorare a acestui deficit educaţional amplu prevede, pentru România, reducerea la 35% a acestui segment de elevi cu deficit de alfabetizare, până în 2020, echivalând cu un ritm mult mai redus de intervenţie, faţă de ţinta stabilită la nivel european”, remarcă deputatul Marilen Pirtea.

Probabil că dacă am ridica miza pe care ne-o propunem în reducerea deficitului de alfabetizare, de la 40% la 30%, să spunem, am vedea că vor fi necesare mai multe investiţii strategice în resursele educaţionale din sistemul nostru preuniversitar, începând cu modernizarea curriculară şi creşterea adaptabilităţii cadrelor didactice.

„Un îndreptar al reformelor în educaţie, care să contribuie decisiv la creşterea economică de termen lung şi la optimizarea incluziunii sociale, se află şi în recomandările Comisiei Europene, care indică un set de demersuri concrete de reformă, orientate spre scăderea analfabetismului funcţional :

- Utilizarea unor abordări pedagogice inovatoare centrate pe elev;
- Crearea unei infrastructuri pentru dezvoltarea continuă a profesorilor;
- Finalizarea unui cadru al competenţelor didactice pentru profesori, care să permită evaluarea calităţii muncii acestora;
- Introducerea evaluărilor naţionale standardizate;
- Elaborarea unor instrumente de evaluare fidele pentru nivelurile de abilitate atinse de elevi pe parcursul şcolar;
- Dezvoltarea unui management şcolar descentralizat, care să stimuleze competiţia între şcoli;
- Atragerea unor profesori şi manageri buni în sistemul public de educaţie şi stimularea lor.Recunoaşterea, de către toate instituţiile implicate în reforma educaţiei din România, a obiectivului reducerii analfabetismului funcţional ca o investiţie strategică naţională, devine mult mai important acum, în orizontul anului 2020, când avem cel mai bun context pentru a fixa politici publice de termen mediu şi lung. Prin rezultatele PISA 2018, care urmează să fie publicate în zilele următoare, vom avea la dispoziţie o adevărată busolă ce va orienta planul de acţiune pentru educaţie incluzivă, pe care e absolut necesar să îl declanşăm, pentru prioritizarea reducerii deficitului de alfabetizare şi creşterea performanţelor din ciclul preuniversitar.