România are o nevoie de finanțare în 2020 de 120 de miliarde de lei sau ep un scenariu mai sever, poate ajunge la 144 de miliarde de lei, este de părere președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„Nevoia de finanţare (finanţare deficit şi refinanţare datorie) a României în 2020 înseamnă circa 120 de miliarde de lei (potrivit scenariului oficial al Guvernului) putând ajunge la peste 144 miliarde lei într-un scenariu foarte sever. Adică echivalentul a între 25 şi 30 de miliarde de euro. Este mult având în vedere starea şi atitudinea pieţelor financiare.”, a declarat Dăianu.
Potrivit lui, trebuie considerate toate posibilităţile de acces la resurse financiare:
- liniile speciale din bugetul UE destinate luptei contra Covid-19 şi sprijinirea economiilor;
- banii din bugetul UE în condiţii de flexibilitate între diverse programe, plus că nu mai este necesară cofinanţarea ce împovăra bugetul public;
- cota de la FMI şi facilitatea de finanţare rapidă;
- de discutat cu băncile pentru a ridică limita de expunere pe România; fondurile de investiţii din Pilonul II să facă plasamente numai în obligaţiuni suverane ale României – cel puţin în 2020
El precizează că apare şi problema timing-ului, întrucât una este programarea financiară ca volum de resurse şi altceva disponibilitatea banilor când este nevoie de ei efectiv, când trebuie onorate plăti de către Stat.
„Există facilitatea UE de finanţare a ţărilor cu dificultăţi de balanţă de plăti (este facilitatea ce ne-a ajutat şi în 2009). Dar este greu de obţinut o asemenea asistenţă dacă nu va există un program credibil de reducere a deficitului structural. Aceasta înseamnă că nu trebuie crescute cheltuieli bugetare permanente, care ar adânci deficitul structural, care ar trimite ratingul României în categoria nerecomandată pentru investiţii. Revin la o chestiune evocată mai sus. Dar o bancă centrală ce nu emite moneda de rezervă nu poate achiziţiona titluri de stat pe scară largă fără a destabiliza moneda locală, propria economie. România are şi handicapul deficitelor structural menţionate. Acestea sunt aspecte subestimate când se pledează că BNR să se angreneze într-un QE autohton de amploare”, spune Daniel Dăianu.
Între nevoie de finanțare a România și colectarea săracă
Dăianu atrage atenţia că un buget sărac că al României, cu venituri fiscale de circa 27% din PIB, în care cheltuielile cu salariile şi asistenţă socială înseamnă de departe grosul din aceste venituri, reclamă o politică bugetară cumpătată, mai ales în vremuri de restrişte, când trebuie alocat mai mult pentru lupta cu Covid19, pentru şomaj tehnic, pentru sprijinirea economiei.
„În perspectivă, trebuie să cheltuim mai mult pentru sănătate, pentru educaţie, pentru infrastructură de baza, pentru politici industriale deştepte, care să facă economia robustă. Aceasta implică o creştere puternică a veniturilor fiscale/bugetare, o tema ce a fost omisă în politicile publice ani la rând”, a mai spus șeful Consiliului Fiscal.
De asemenea, acesta susţine că România a pornit cu un handicap mare în lupta contra Covid-19, cu un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB, cu deficit operaţional de peste 4%, cu venituri bugetare/fiscale foarte joase, cu deficite externe considerabile.