În timp ce primii doi politicieni ai țării, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, se luptă să distrugă independența Justiției, unul dintre domeniile unde România stă cu adevărat prost este educația.
România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriţi în Monitorul educaţiei şi formării, ediţia 2018, raport publicat de Comisia Europeană marţi. Potrivit documentului, România rămâne una dintre puţinele ţări care nu au atins încă niciuna dintre principalele ţinte pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere, continuă să fie cu mult sub media UE. România a făcut progrese notabile în ce priveşte rata ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educaţie, decalajul dintre mediul rural şi urban şi incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecinţe la nivelul creşterii incluzive şi a inegalităţilor în societate, anunță News.ro.
Datele rușinii pentru care România este pe ultimul loc în UE la educație
Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluţii privind cele şase ţinte stabilite pentru 2020 la nivel european:
- a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar timpuriu din UE (proporţia tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), faţă de o medie UE de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020;
- pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), faţă de o medie europeană aproape de ţinta de 40% pentru 2020;
- educaţia şi îngrijirea preşcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ţinta pentru 2020;
- tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoştinţe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; ştiinţe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ţinta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
- rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% ţintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
- cea mai slabă rată din UE privind participarea adulţilor la procesul de învăţare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ţinta pentru 2020).
Au crescut cheltuielile, dar rezultatele …
În 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere a cheltuielilor cu educaţia (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creşterile salariale sau plăţile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea, alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).
La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea ţintelor pentru 2020. Totuşi, persistă unele discrepanţe între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.
Declarațiile Comisarului European
Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, a declarat într-un comunicare transmisă presei: „Mă bucur să constat că statele membre depun eforturi susţinute pentru a-şi îndeplini obiectivele stabilite pentru 2020 în domeniul educaţiei şi pentru a permite tinerilor să devină membri implicaţi în comunităţile noastre – aceasta din urmă activitate este deosebit de încurajatoare, în condiţiile în care ne apropiem de alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfăşura anul viitor. Sunt mândru că, împreună, am dat un impuls proaspăt acestui obiectiv: mai devreme în cursul acestui an, statele membre au adoptat o Recomandare, pe care eu am prezentat-o, referitoare la promovarea valorilor noastre comune, a educaţiei incluzive şi a dimensiunii europene a predării în învăţământ.”
În 2016, în Uniunea Europeană, finanţarea publică pentru educaţie a crescut cu 0,5% în termeni reali faţă de anul precedent. Cu toate acestea, multe state membre continuă să investească mai puţin în educaţie decât au făcut-o înainte de criza economică, iar treisprezece state membre au cheltuit efectiv mai puţin.
Despre raport
Ediţia din 2018 a Monitorului educaţiei şi formării al Comisiei este a şaptea ediţie a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele de educaţie şi formare din UE, cuprinzând o gamă largă de date. El măsoară progresele înregistrate în UE în direcţia îndeplinirii celor şase obiective stabilite pentru 2020 în materie de educaţie şi formare. Analiza provocărilor şi tendinţelor în domeniul educaţiei înregistrate în Monitor contribuie la acumularea de informaţii privind modul de abordare a aspectele legate de educaţie în procesul anual al semestrului european. În plus, ea va contribui la identificarea domeniilor din sectoarele educaţiei, formării şi competenţelor pe care UE ar trebui să le finanţeze din viitorul buget pe termen lung al UE.