La fel ca în urmă cu doi ani, România nu îndeplinește nici în 2022 vreunul dintre cele patru criterii esențiale pentru adoptarea monedei euro, deși președintele Iohannis a declarat în repetate rânduri, în anii anteriori, că acesta este un pas important, chiar ”esențial pentru întărirea rolului României în plan european”.
Raportul de convergenţă al Comisiei Europene pe anul 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în privința intrării în zona euro, arată că țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, relatează miercuri News.ro.
Raportul se referă strict la cele 7 state membre ale UE care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte această monedă.
Conform sursei citate, principalele concluzii ale raportului Comisiei Europene sunt următoarele:
- Doar Croaţia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor
- Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv
- Bulgaria şi Croația sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb
- Bulgaria, Republica Cehă, Croația și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.
Prin urmare, Croația, ultimul stat care aderat la UE (2013), îndeplinește toate criteriile, se arată în raportul CE care este completat și de un raport similar al Băncii Centrale Europene (BCE), publicat tot miercuri.
Decizia privind aderarea unui stat la moneda euro este luată de Consiliul UE. Croația se așteaptă la o decizie favorabilă în prima jumătate a lunii iulie, urmând ca moneda să fie introdusă în această țară de la 1 ianuarie 2023, ea devenind astfel cel de-al 20-lea stat din zona euro.
Moneda națională a Croației, kuna, va continua să circule în paralel timp de un an, iar analiștii nu anticipează șocuri puternice în acest sens.
Danemarca este singurul stat din UE care nu s-a angajat să adere la zona euro si a negociat o clauză de neparticipare.
Ultimul stat care a introdus moneda unică europeană a fost Lituania, în 2014.
Deși Bulgaria îndeplinește doar două dintre cele patru criterii esențiale, vicepremierul și ministrul bulgar de finanțe Asen Vassilev reconfirma la începutul acestei luni dorința țării sale de a adopta euro începând de la 1 ianuarie 2024.
România, în schimb, nu face progrese și, mai mult, legislația noastră nu este nici acum pe deplin compatibilă cu Tratatul de la Maastricht.
Pentru ca România să renunțe la leu și să adopte moneda unică europeană, deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, datoria publică ar trebui să fie sub 60% din PIB, iar inflația nu ar trebui să depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro.
Guvernanții noștri, în frunte cu președintele Iohannis, au dat vina pentru problemele economiei românești, și implicit ratarea acestui obiectiv național, pe pandemie și pe Vladimir Putin, care a declanșat războiul din Ucraina, cu toate consecințele lui financiare și politice.