Consiliul Naţional al Audiovizualului va analiza, săptămâna viitoare, emisiunile postului România TV din 19 şi 20 aprilie în care au fost făcute referiri la ziarista Iulia Marin şi, în general, la persoanele cu probleme de sănătate mintală, relatează Agerpres.
„Referirile făcute în două emisiuni difuzate de postul România TV la ziarista Iulia Marin şi, în general, la persoane cu probleme de sănătate mintală au fost subiectul unor ample reacţii publice. CNA va analiza toate sesizările, individuale şi colective, primite dinspre public şi din partea membrilor Consiliului. Ambele emisiuni vor fi introduse în agenda şedinţei de marţi, 25 aprilie”, a transmis CNA, vineri, într-o postare pe Facebook.
Jurnalista Iulia Marin a murit la începutul săptămânii la vârsta de 32 de ani, pierzând lupta cu o afecţiune psihică.
La România TV, în ultimele două zile, moartea jurnalistei Iulia Marin a fost calificată, la emisiunea lui Victor Ciutacu, prin fraze precum: „Oamenii ăia sunt tulburați psihic, produceau materiale de presă”, „Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”, „Rătăcită promovată ca experiment de presă” sau „N-aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”.
Un apel „împotriva discursului practicat de postul de televiziune România TV, care incită la ură şi discriminare faţă de persoanele cu probleme de sănătate mintală”, semnat de sute de redacţii de presă, jurnalişti, asociaţii medicale, ONG-uri şi personalităţi civice, a fost lansat joi.
Apel împotriva discursului practicat de postul de televiziune România TV, care incită la ură și discriminare față de persoanele cu probleme de sănătate mintală:
„Noi, instituțiile și organizațiile care semnează acest apel public, respingem ferm discursul împotriva persoanelor cu afecțiuni psihice, promovat în prime-time de postul România TV în seara zilei de 19 aprilie 2023.
În acord cu valorile profesiilor noastre, de medici, psihologi, profesori, jurnaliști, artiști, reprezentanți ai societății civile, o spunem cu toată claritatea și responsabilitatea: astfel de mesaje sunt nedemocratice și încurajează izolarea oamenilor cu afecțiuni psihice.
Nu e întâia dată când, în spațiul audiovizual, se promovează un limbaj și idei care incită la ură. De data aceasta, victima principală este o persoană care nu se mai poate apăra: jurnalista de 32 de ani Iulia Marin, care a decedat acum câteva zile.
Iulia Marin a lucrat de-a lungul unei cariere de 11 ani la publicațiile Adevărul, Pressone, Recorder, Gândul și Libertatea. Și-a făcut meseria cu dedicare și cu talent. Integritatea și discernământul ei profesional n-au fost puse niciodată sub semnul îndoielii.
Ziarista s-a luptat cu o suferință psihică diagnosticată și tratată ani de zile, timp în care Iulia a continuat să muncească, așa cum o fac milioane de femei și bărbați din România, care muncesc în condițiile în care au diverse boli, de la cancer la nevroze și de la suferințe cardiace la diabet sau bipolaritate.
Mai ales pentru oamenii cu boli psihice, munca, mediul colectiv, responsabilitățile sunt recomandate de medici, ca însoțitoare ale tratamentului și terapiei. Iulia Marin însăși a scris de repetate ori cum o ajută munca de ziaristă și viața de redacție „care m-a încurajat și susținut, mi-a acordat încredere când eu nu mai credeam deloc în mine, mi-a cultivat această încredere și m-a ridicat de pe banca de rezerve pe care singură mă așezasem”.
În redacții, „nu de puține ori, auzeam: «Avem nevoie de tine». O vorbă în care nu credeam, nu-mi mai vedeam utilitatea și nici contribuția”, a mărturisit ea publicului.
Miercuri, 19 aprilie 2023, la emisiunea lui Victor Ciutacu de la postul România TV, a fost atacată nu doar memoria acestei femei care nu mai e. S-a prezentat, într-un stil brutal, și cazul unui alt ziarist, un bărbat care are și el o suferință psihică. Ambele persoane au fost „țintite” pentru ca postul RTV să ilustreze ideea că „Oamenii ăia sunt tulburați psihic, că nu vreau să spun mai mult decât atât, produceau materiale de presă. Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”.
Minute în șir, au fost ridiculizați și atacați oameni, decedați sau vii, pentru că au boli psihice și au fost învinovățiți cei care îi angajează sau colegii alături de care lucrează. În locul medicilor, al specialiștilor și al legii, un post de televiziune consideră că poate decide el cine e apt și cine este inapt de muncă, cine merită un salariu și cine nu, cine e de încredere și cine nu.
Noi, semnatarii acestui apel, refuzăm să credem că România poate asista la normalizarea discriminării la adresa celor cu suferințe psiho-emoționale. Nu este normal, nu este omenește să instigi împotriva celor suferinzi, indiferent de boala lor și să le pui sub semnul îndoielii capacitatea de a-și câștiga existența, în mod liber și demn.
Ne adresăm următoarelor autorități publice, dar ne adresăm și organizațiilor din domeniul publicității, precum și firmelor private care își derulează campanii publicitare pe postul de televiziune România TV. Aveți aici transcrierea acestei emisiuni.
Oricât de rău vă produce lectura, vă rugăm să faceți efortul de a citi, ca să respectăm nu doar șocul din familiile oamenilor atacați direct, dar și oroarea care cuprinde orice om martor la promovarea unor asemenea idei, despre inferioritatea copiilor, părinților și prietenilor noștri bolnavi.
Pe aceste firme naționale și internaționale, precum și pe organizațiile precum IAA și RAC, care autoreglementează etica din publicitatea românească, le întrebăm: este prevăzută în codul dumneavoastră de responsabilitate socială asocierea cu posturi TV care incită la discriminare? Către CNA ne adresăm, respectuos, și îi întrebăm când vor face, cu adevărat eficient, din interesul publicului motivul existenței lor ca instituție?
Noi, ca societate, am ajuns ca în schimbul licențelor gratuit acordate posturilor TV pentru a ne informa, să primim insulte și instigări la ură. Către Consiliul pentru Combaterea Discriminării înaintăm rugămintea de a privi minutele acestei emisiuni care, în opinia noastră, a dus limbajul urii la noi cote, chiar și pentru nivelul substandard al unor posturi TV din România.
Încheiem această scrisoare printr-un apel către toți cei care se simt, deseori pe bună dreptate, prea lipsiți de speranță, de putere și de metode de a mai crede că putem schimba ceva: dacă nu ne ridicăm vocile acum, pentru a proteja memoria unui om care nu se mai poate apăra, atunci când merită să vorbim?”